Îmbătrânirea României, migrația agresivă și natalitatea scăzută în statistici din Sănătate
Numărul medicilor tineri din România este foarte mic spre inexistent. Cei mai mulți angajați din Sănătate preferă să plece din țară imediat după absolvire.
În majoritatea țărilor UE, ponderea lucrătorilor din domeniul sănătății cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani este cea mai mare. Cu mult peste media europeană se află însă România, urmată de Ungaria și Republica Cehă. Mai mult de jumătate dintre lucrătorii sanitari din Bulgaria au peste 50 de ani, potrivit datelor Eurostat pentru al treilea trimestru al anului 2020, potrivit Mediapool, citat de Rador.
În teorie, medicii de la noi ar putea fi semnificativ mai tineri decât atât, dar la 30 de ani, preferă să plece din țară. Nu ajută astfel de statistici nici natalitatea din ce în ce mai scăzut din țara noastră, din ultimele decenii.
Situația este însă și mai gravă în Bulgaria, o altă țară săracă. Mai mult de jumătate dintre lucrătorii sanitari din Bulgaria au peste 50 de ani, potrivit datelor Eurostat pentru al treilea trimestru al anului 2020. În această statistică sunt luați în calcul medicii, asistentele medicale, moașele etc. Conform acestui indicator, Bulgaria ocupă primul loc în UE, urmată de Lituania și Italia. Tot în țara vecină cu noi, sub 20% dintre angajați au vârste cuprinse între 15 și 34 de ani, valoarea cea mai mică din blocul comunitar.
În total, în 9 state membre ale UE, lucrătorii din domeniul sănătății cu vârsta de peste 50 de ani reprezintă cea mai mare pondere a lucrătorilor. În majoritatea țărilor (16 din 26), ponderea lucrătorilor din domeniul sănătății cu vârsta cuprinsă între 35 și 49 de ani este cea mai mare, cu cea mai mare pondere este România (47%), urmată de Ungaria și Republica Cehă (ambele cu 43%). Într-un singur stat membru al UE, lucrătorii din domeniul sănătății cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani reprezintă cea mai mare pondere: Luxemburg (43%). Nu întâmplător, acolo sunt și unele dintre cele mai mari salarii din cadrul Uniunii Europene.
România și Bulgaria se află într-o situație dificilă când vine vorba de angajații din sănătate din motive similare. Există un decalaj salarial mare între specialitățile individuale ale medicilor, oportunități limitate de realizare profesională. În principal, doar în orașele mari sunt identificate oportunități, ceea ce duce la un aflux de personal. În cazul asistenților medicali, moașelor și tehnicienilor de laborator, problemele sunt în principal salarii prea mici și suprasolicitare. Acest lucru face ca profesia să fie nedorită pentru tineri, absolvenții sunt în căutarea unui loc de muncă în străinătate, iar puținii profesioniști în vârstă care rămân lucrează în mai multe locuri pentru salarii mici.
La nivelul întregii Uniunii Europene, în domeniul sănătății, aproximativ 36% dintre angajați au vârsta peste 50 de ani. Cadrele tinere reprezintă 29%. În al treilea trimestru al anului trecut, un total de 14,3 milioane de europeni au fost angajați în domeniul sănătății. 13% dintre cei angajați în sector sunt medici și 30% sunt asistenți medicali. Există 1,8 milioane de medici care lucrează în UE, 4,4 milioane de asistenți medicali, moașe și asistenții acestora, 3,9 milioane de lucrători în îngrijire și 4,1 milioane de alți profesioniști din domeniul sănătății.