Factura la gaz ”a explodat”: efectele iernii lungii se simt la buzunarele românilor

Chiar dacă trăiești cu impresia că iarna nu a fost cea mai agresivă din ultimul deceniu, consecințele perioadei friguroase se simt la buzunarele românilor. Prețul gazelor a crescut semnificativ.

Motivele pentru care trebuie să te aștepți la o factură mai mare la gaz în perioada următoare sunt multe. Din păcate, în ultimele luni, s-a înregistrat o scădere a producției interne de gaze, diminuarea considerabilă a cantității de gaze înmagazinate din cauza iernii lungi și, nu în ultimul rând, introducerea programului de ofertare a gazelor. În final, pe piața internă, am ajuns după primul trimestru din 2021, la un preț cu 50% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața spot, în luna martie s-au tranzacționat gaze și la un preț 132,73 lei/MWh. Pe piața forward s-a plătit și 86,5 lei/MWh pentru gazele furnizate în lunile de vară. Prețul gazelor tranzacționate pe BRM pentru semestrul 2 al acestui an este de 90,89 lei/MWh (în creștere cu 72% față de prețul de 52,89 lei/MWh înregistrat în 2020) și de 95,1 lei/MWh pentru trimestrul IV 2021 (în creștere cu 52% față de prețul de 62,66 lei/MWh înregistrat în 2020).

“Iarna lungă a determinat extragerea masivă a gazelor din depozitele de înmagazinare, care, coroborată cu lipsa gazelor disponibile ca să fie înmagazinate, dar mai ales cu lipsa ofertei de gaze naturale, va aduce prețuri ridicate la gaze în iarna 2021/2022”, a afirmat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-un interviu acordat Profit.ro.

Primul tur al alegerilor prezidențiale, contestat la Curtea Constituțională. În ce caz se pot anula alegerile?

Accident în lanț pe autostrada A1. 7 mașini implicate, două victime

Ca referință, la ora actuală, România ocupă poziția a treia în cadrul Uniunii Europene când vine vorba de gradul de umplere a depozitelor de gaz. Pe prima poziție în același clasament se află Suedia care, deși nu este un mare consumator, are un procent de 7,9% din capacitate totală de înmagazinare. Bulgaria este pe locul al doilea cu 13,7%, în timp ce Franța și România sunt la egalitate cu 18,3% din capacitate de înmagazinare.

Deși la prima vedere situația nu pare foarte gravă, media europeană pe acest subiect este de 30%, cu cele mai multe țări având cu multe peste această valoare în propriile depozite de gaze. În practică, România are depozitat un volum de 6 TWh, la o capacitate totală de înmagazinare de 33 TWh.

Dacă te mai întrebi de ce ajungi să plătești mai mult pe factura de gaz, în mod inevitabil, au contribuit și guvernanții. Nu puține au fost actele legislative care au penalizat exclusiv producătorii și au descurajat investițiile în domeniu, atât onshore, cât și offshore.