Euro depășește 5,05 lei, iar pandemia nu pleacă nicăieri: previziunile experților pentru 2022
În contextul în care pandemia de coronavirus continuă să-și arate colții în România, iar criza politică nu pleacă nicăieri, este clar că nu ne așteaptă un viitor foarte optimist pe meleaguri mioritice. Mai mulți analiști au încercat însă să ne ajute să înțelegem mai bine ce ne așteaptă.
Când vorbim de viitorul economic al României și, implicit, al situației financiare a românilor, o referință importantă vine de la Asociația CFA România. Se intitulează Indicatorul de Încredere Macroeconomică, iar în ultima lună a scăzut cu 16,4 puncte comparativ cu luna anterioară. Astfel, a ajuns la o valoare de 57,2 puncte, cu 22,9 puncte mai puțin comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
România, în statistici îngrijorătoare
La baza indicatorului menționat mai sus se află două aspecte importante, inflația și cursul EURO/RON. Din păcate, stabilitatea ambelor referințe a fost periclitată de criza politică de la șefia statului. Nu ai cum să obții o stabilitate rezonabilă într-o țară fără un guvern confirmat de parlament de aproximativ o lună.
Punctual, rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o medie de 5,01%. Vizavi de EURO/RON, peste 93% dintre participanţii la sondaj prevăd o depreciere a monedei naționale în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). În consecință, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9985, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0547 lei pentru un euro. Cea mai mică valoare estimată a cursului EUR/RON pentru un orizont de 12 luni, valoarea optimistă, în cazul în care ajungem să ne îndreptăm către orizonturi mai roz din punct de vedere politică, este 4.9400.
În ceea ce privește efectele pe termen mediu și lung ale pandemiei, participanții la studiu sunt de părere că impactul economic al coronavirusului se va menține cel puțin până în trimestrul patru al anului viitor. Dincolo de asta, la final de 2021, deficitul bugetului de stat anticipat este de 7,1%, în timp ce evoluția în timp real a PIB pentru anul în curs este de 6,6%. Datoria publică ar trebui să ajungă la 54,1% din PIB.
“Pe fondul prudenţei generate de intrarea în valul 4 al pandemiei, indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut puternic în luna septembrie. Consistente cu aceasta evoluţie sunt şi anticipaţiile de decelerare a economiei. De asemenea, în contextul creşterii substanţiale a ratei inflaţiei, anticipaţiile inflaţioniste pentru un orizont de 12 luni s-au majorat.”, este de părere Adrian Codîrlaşu, CFA – Vicepreşedinte al Asociaţiei CFA Romania.