24 iun. 2021 | 11:35

Drone și roboți subacvatici creați la Cluj: cum vor să rezolve poluarea oceanelor

ACTUALITATE
Drone și roboți subacvatici creați la Cluj: cum vor să rezolve poluarea oceanelor

Poluarea este o chestiune gravă cu care ne confruntăm și ale cărei efecte încercăm să le ameliorăm. Clujenii au făcut un pas important în acest sens: au creat drone și roboți subacvatici, ca să curețe apele lumii.

Astfel, la Cluj s-a creat primul sistem robotic inteligent de curățare a oceanelor. Cercetătorii de la Universitatea Tehnică din Cluj, împreună cu alți șapte parteneri europeni, vor să salveze oceanele planetei noastre, conform Mediafax.

Acești roboți subacvatici vor curăța apele planetei

În prezent, colectarea deșeurilor de pe fundul oceanelor se face prin sisteme învechite, costisitoare și adesea periculoase pentru scafandri. Prin acest sistem cu roboți, oamenii de știință vor să schimbe acest mod de lucru.

Rolul nostru este acela de a cartografia deșeurile de pe fundul mării. Avantajul principal este unul de cost și de siguranță. De cost, fiindcă o echipă de scafandri trebuie susținută și de o echipă de operatori care stau tot timpul la suprafață. Sistemul nostru robotic poate să lucreze, în principiu, de dimineață până seara, fără să se oprească”, spune Lucian Boșoniu, coordonatorul echipei de cercetători din România, citat de aceeași sursă.

Iată cum funcționează robotul care curăță apele. În primul rând, robotul de la suprafață este conectat prin două cabluri ombilicare de roboții subacvatici. Apoi, există un roboțel mai mic ce scanează după deșeuri, iar un robot mai mare adună gunoaiele și le pune într-un coș. Drona, pe de altă parte, încearcă și ea să detecteze deșeurile.

SeaClear este un proiect european în valoare de cinci milioane de euro. Primele teste se vor face în toamnă, în Dubrovnik. Cercetătorii estimează că o echipă formată din patru roboți pot strânge peste trei metri cubi de deșeuri de pe fundul oceanelor, pe zi.

Ca referință, peste zece milioane de tone de plastic ajung în mări și oceane anual. Specialiștii spun că există riscul să găsim mai mult plastic decât pește până în 2050.