Cum ajungem să înțelegem animalele: inteligența artificială și prietenii cei mai buni ai omului

Nu există nicio îndoială că mașinile de inteligență artificială (AI) devin mai bune la înțelegerea limbajului. De fapt, probabil o fac în fiecare zi, deoarece sunt utilizate în e-mailurile noastre pentru verificarea ortografiei și în telefoanele noastre pentru asistență vocală. Dar se pare că AI poate face mult mai mult în acest sens. Inteligența artificială ar putea să ne ajute să comunicăm cu prietenii noștri cei mai buni, animalele.

Estimările ridică numărul total de limbi utilizate astăzi la aproximativ șapte mii. În SUA, aproximativ 25% dintre oameni susțin că pot vorbi într-o a doua limbă. În Europa, acest număr este undeva în jur de 60%. În Asia sau Africa, bilingvismul este și mai frecvent, deoarece limbile locale și dialectele regionale sunt folosite alături de (adesea multiple) limbi „oficiale”. Dar nicio persoană de pe această planetă nu poate vorbi în limbajul pisicii sau a câinelui.

Înțelegerea animalelor este un demers dificil de abordat. În primul rând, animalele chiar au un „limbaj”? Chiar dacă au, există atât de multe de spus dincolo de elementele de bază ale supraviețuirii? Probabil că nu pentru majoritatea speciilor, dar, pe măsură ce am urmărit zeci de emisiuni TV cum ar fi Sabrina și filme precum Free Willy și, practic, orice de la Disney, ne dorim cu adevărat să ne comunicăm cumva cu natura. Vestea bună este că AI ne-ar putea oferi posibilitatea de a traduce în mod fiabil limbajul animalelor, dacă există unul, în următorul deceniu.

„Dacă ar fi să te gândești la o caracteristică a oamenilor pe care niciun animal nu o are, acesta este comunicarea”, spune James Savage, ecolog comportamental de la Universitatea din Chester, cât și la Universitatea Anglia Ruskin, pentru Engadget.

Am putea să înțelegem și să vorbim cu animalele cu ajutorul AI

Pe scurt, vorbirea este ceea ce separă oamenii de animale, așa că să ne așteptăm ca animalele să vorbească ar fi cumva oximoronic. Totuși, cu ajutorul AI, oamenii de știință învață cum să traducă sunetele și expresiile faciale ale animalelor în ceva ce am putea înțelege. Progresele recente includ un sistem AI care ascultă maimuțele pentru a analiza sunetele pe care le folosesc pentru a comunica între ele, dar și un sistem care “citește” fețele oilor pentru a determina dacă un animal suferă. Ținând cont de această cercetare, un raport sponsorizat de Amazon privind tendințele viitoare a prezis că în zece ani vom avea un “traducător” pentru animalele de companie.

Dana Budeanu, emoționată până la lacrimi la concertul de Crăciun al Andrei Măruță: ”Te iubesc! Mulțumesc că te cunosc precum cei mai puțini!”

Ai și tu pe acasă decorațiuni de brad de pe vremea bunicilor? Le poți vinde pe bani frumoși, costă o mică avere în 2024

Dr. Con Slobodchikoff, profesor emerit de biologie la Northern Arizona University și autorul cărții „Chasing Doctor Dolittle: Learning the Language of Animals”, se află în avangarda comunicării animalelor. De mai mult de 30 de ani studiază câinii de preerie care l-au convins că aceste rozătoarele din America de Nord au o formă sofisticată de comunicare vocală, care nu este nimic mai puțin decât un limbaj. Aceste rozătoare apelează la sunete puternice pentru a alerta grupul cu privire la prezența unui prădător. Slobodchinoff a descoperit că aceste sunete variază în funcție de tipul prădătorului, precum și de mărimea acestuia. Animalele își pot combina semnalele în diferite moduri și chiar le pot folosi pentru a indica culoarea hainelor unui om din apropiere.

Dar Slobodchinoff nu s-a mulțumit doar să înțeleagă câinii de preerie. Cu ajutorul unui coleg, el a dezvoltat un algoritm care transformă vocalizările în limba engleză. Astfel, anul trecut, el a fondat o companie numită Zoolingua, cu scopul de a dezvolta un instrument similar care să traducă sunetele animalelor, expresiile faciale și mișcările corpului.

Ce experimente s-au făcut pănâ acum, pentru a decoda limbajul animalelor

„M-am gândit că, dacă putem face acest lucru cu câini de preerie, cu siguranță o putem face și cu câini și pisici”, a spus Slobodchikoff.

Lucrarea se află, totuși, într-un stadiu incipient. Slobodchikoff adună mii de videoclipuri cu câini și le analizează mișcările corpului, expresiile faciale și sunetele. El va folosi videoclipurile pentru a crea un algoritm AI despre aceste semnale de comunicare. Algoritmului trebuie să i se spună ce înseamnă fiecare sunet sau mișcare, iar în acest moment, înseamnă că oamenii trebuie să ofere propriile lor interpretări algoritmului de inteligență artificială. Însă Slobodchikoff își propune să dezvolte cercetarea științifică, mai degrabă folosind experimente, decât presupuneri pentru a descifra adevăratele semnificații ale comportamentului câinilor. Scopul final al lui Slobodchinoff este de a crea un dispozitiv care să poată fi îndreptat spre un câine pentru a-i traduce lătratul în cuvinte, în engleză – de exemplu, spune Slobodchiknoff: „Vreau să mănânc acum” sau „Vreau să merg la plimbare”. Poate o să aflăm, în sfârșit, de ce latră câinele nostru la aspirator.

Putem să ne amintim și de renumitele încercări ale susținătorului LSD John Lilly de a vorbi cu delfinii, care au fost cu siguranță inventive. În experimentele sale de-a lungul a zeci de ani, el a folosit în mod diferit la animale drogul său preferat, a inundat o casă pentru a permite unui om să trăiască alături de un delfin și chiar a încercat să comunice cu delfinii telepatic. Eșecurile sale au avut soarta majorității eforturilor de a deveni un doctor Dolittle și de a vorbi cu animalele. Cu toate acestea, unii cercetători cred că, în curând, am putea trece, în cele din urmă, prin bariera limbajului uman-animal, o credință alimentată nu de optimismul psihedelic, ci de inteligența artificială. Relația noastră cu lumea animală ar putea să nu mai fie niciodată aceeași.

Decodarea limbajului animalelor este doar un pas logic și o chestiune de timp, spune Michael Bronstein de la Imperial College din Londra. „Cred că este momentul potrivit, cu datele potrivite de modele lingvistice și cu expertiza potrivită, pentru a rezolva această dilemă”, spune el.

N-ai vrea ca inteligența artificială să-ți spună de ce latră câinele tău la aspirator?

Progresele recente în inteligența artificială și învățarea automată sugerează că acest lucru ar putea fi într-adevăr posibil. În trecut, AI ne-a ajutat în decodarea limbajelor antice, iar acum oamenii de știință experimentează tehnologia pentru a ne înțelege cei mai buni prieteni blănoși. Un dispozitiv creat în acest sens a fost realizat de o companie japoneză numită Inupathy care și-a dezvăluit produsul emblematic la Consumer Electronics Show (CES) 2020. Portofoliul de produse a constat dintr-un ham, un monitor de ritm cardiac și o aplicație. În esență, dispozitivul este o vestă care îi ajută pe oameni să înțeleagă la ce se “gândesc” câinii lor. Această tehnică se bazează pe o premisă simplă – atunci când câinii se bucură, ritmul cardiac crește. Compania susține că estimează starea emoțională a unui câine prin analizarea și interpretarea acestor date, pe care le afișează pe un ecran LED din partea de sus a hamului. În timp ce roșu indică stres, verde este menit să transmită că sunt relaxați.

Deși ar putea exista mai multe impedimente în extinderea inovației în acest sens, una dintre tehnologiile elementare care este explorată în prezent este procesarea limbajului natural. Astfel, tehnologiile NLP pot permite mașinilor să înțeleagă doar limbajul uman, dar, conform unor cercetători, sfera acestui lucru ar putea fi ușor extinsă. Acest lucru se poate face prin construirea unui model de deep learning și instruirea acestuia pe o bază de date de limbaj animal. Unii oameni de știință cred, de asemenea, că sistemul AI legat de Google Translate ne-ar putea duce cu un pas mai aproape de a permite comunicarea cu animalele. Mai mult, unii cercetători lucrează cu Conservation Metrics, din Silicon Valley, pentru a aplica noi tehnici de AI, pentru a proteja populația de elefanții din Africa. În primul rând, echipa a strâns 900.000 de ore de înregistrări ale vocalizărilor de elefant. Ulterior, au folosit algoritmii de deep learning, pentru a analiza caracteristicile din datele sonore, prin care au putut identifica sunetele care indică pericol, semnalând braconierii din vecinătate.

Există ceva profund reconfortant când ne gândim că instrumentele de limbaj AI ar putea face ceva atât de frumos, mergând dincolo de completarea e-mailurilor noastre. Poate că suntem de acord cu toții că este un ideal mai bun – și poate pe termen mai scurt – de atins decât comunicațiile creier-computer. Frumusețea comunicării cu animalele se află în inima oricărui iubitor de animale. Cine n-ar vrea să știe ce simte sau ce vrea ființa cea mai dragă care-ți este alături necondiționat?