Avertismentul Curții Europene de Conturi. UE e vulnerabilă în fața infracțiunilor privind spălarea banilor
Într-un raport publicat luni, Curtea Europeană de Conturi trage un semnal de alarmă și susține că Uniunea Europeană nu are o legislație eficientă împotriva infracțiunilor de spălare a banilor.
Curtea Europeană de Conturi susține că legislația împotriva spălării banilor e lăsată în seama fiecărui stat membru, existând o fragmentare la nivelul Uniunii, din acest punct de vedere.
„Am constatat o fragmentare instituțională și o coordonare deficitară la nivelul UE atunci când a venit vorba de acțiuni de prevenire a spălării banilor și de acțiune acolo unde a fost identificat riscul. Organismele UE au instrumente limitate pentru a asigura o aplicare suficientă a cadrelor AML / CFT la nivel național. Nu există un singur supraveghetor al UE, puterile UE sunt împărțite între mai multe organisme, iar coordonarea cu statele membre se realizează separat”, atrage atenția Curtea Europeană de Conturi.
Potrivit Curții, UE a adoptat în 1991 prima sa directivă privind combaterea spălării banilor, actualizată cel mai recent în 2018, pentru a contracara amenințările pe care le prezintă acest fenomen la adresa pieței interne și, ulterior, pentru a preveni finanțarea terorismului.
Totuși, pentru a produce efecte, Directiva privind combaterea spălării banilor depinde de punerea în aplicare la nivel național.
Raportul mai arată că membrii Comisiei au obligația de a publica o listă a țărilor din afara UE („țări terțe”) care reprezintă o amenințare pentru piața internă în ceea ce privește spălarea banilor.
Curtea avertizează că s-au înregistrat lacune în comunicarea cu țările terțe incluse în listă și o lipsă de cooperare din partea Serviciului European de Acțiune Externă. În plus, până în prezent, UE nu a adoptat o listă autonomă a țărilor terțe cu risc ridicat. D
Sute de miliarde de euro ar fi spălate în UE
Raportul arată că, probabil, în UE sunt spălate sute de milioane de euro, iar pentru a combate aceste fenomen, Curtea a emis o serie de recomandări pentru Comisie.
Printre acestea, se numără:
– să prioritizeze în mod mai clar riscurile legate de spălarea banilor și de finanțarea terorismului și să țină legătura cu Serviciul European de Acțiune Externă în ceea ce privește țările terțe incluse în listă;
– să folosească mai degrabă regulamente decât directive, acolo unde este posibil;
– să instituie un cadru pentru adresarea de solicitări legate de încălcarea dreptului Uniunii.
De asemenea, au fost transmise o serie de recomandări și pentru Autoritatea Bancară Europeană:
– să instituie reguli care să împiedice membrii din Consiliul supraveghetorilor care nu fac parte din grupul convocat în contextul unei investigații să influențeze membrii grupului respectiv în decursul deliberărilor lor;
– să emită ghiduri care să faciliteze schimburile armonizate de informații între supraveghetorii naționali și cei de la nivelul UE
Nu în ultimul rând, sunt lansate recomandări și pentru Banca Centrală Europeană:
– să instituie proceduri decizionale interne mai eficiente;
– să aducă modificări practicilor sale în materie de supraveghere după adoptarea orientărilor din partea Autorității Bancare Europene.