Zeci de miliarde de euro în ”Planul de Redresare și Reziliență”: cine câștigă din acești bani, de fapt

La fel ca în cazul multor alte state afectate de pandemie, economia României este pe butuci din multe puncte de vedere. Pentru a remedia situația, Guvernul lucrează de ceva timp la Planul Național de Relansare și Reziliență.

Noul proiect al Guvernului Orban este vital pentru accesarea banilor europeni promiși în urmă cu câteva luni. Aceștia fac parte din Mecanismul de Redresare și Reziliență în valoare de 560 de miliarde de euro votat la Bruxelles, în cadrul UE. României îi revin peste 30 de miliarde de euro, dar banii vor veni în țară doar după ce este bătut în cuie proiectul pentru cheltuirea lor. Aici intră în ecuație, actuala ordonanță de urgență, aflată momentan în stadiu de proiect. În versiunea integrală o poți accesa aici.

Momentan, nu există proiecte pentru toți banii, dar este clar în ce domenii se vor investi și pe ce proiecte se vor cheltui aproximativ 25 de miliarde de euro, prin intermediul Facilității de Redresare și Reziliență. Banii vor fi distribuiți atât sub forma unor fonduri europene nerambursabile, cât și prin credite în condiții avantajoase.

Lista completă a domeniilor care vor fi finanțate poate fi văzută mai jos:

Ce să nu pui în salata de boeuf pe care o servești de Revelion. S-ar putea să-i strice gustul

Ce supermarketuri sunt deschise în seara de Revelion. Lista magazinelor din toată țara unde poți face cumpărături și pe 31 decembrie

• infrastructură pentru sisteme de irigare/umectare a solului pentru combaterea riscului de secetă, combaterea eroziunii solului, drenare şi desecare, protecţie antigrindină, împăduriri;
• infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism şi cultură, ecologizare platforme industriale, înfiinţare/reabilitare/modernizare campusuri şcolare necesare învăţământului profesional şi tehnic, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice necesare populaţiei;
• infrastructura din domeniul sănătăţii publice;
• infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic;
• infrastructură de apa-canalizare;
• infrastructură edilitară: apa-canalizare, modernizare/extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităţilor, mobilitate urbană în parteneriat cu localităţile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităţilor rurale limitrofe localităţilor urbane

Beneficiarii finali ai finanțărilor prin Planul de Redresare și Reziliență la nivelul României sunt următorii:

• Ministerele de resort în parteneriat cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Administrația Națională Apele Române, Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA singure sau în parteneriate interinstituționale, sau împreună cu autorități publice centrale/locale sau asociații de dezvoltare comunitare care au ca obiect de activitate administrarea infrastructurii de gospodărire a apelor, îmbunătățiri funciare, protecția antigrindină și creșterea/uniformizarea precipitațiilor și de administrare a fondului forestier național,
• Autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe pentru proiectele de reabilitare/modernizare clădiri publice, în vederea scăderii emisiilor de carbon, în categoria de beneficiari finali ai finanțării se includ și autoritățile publice centrale. Pentru proiectele din domeniul turismului, în categoria de beneficiari finali ai finanțării se include și Regia Națională a Pădurilor – ROMSILVA. Mecanismul de alocare a fondurilor, încheiere a contractelor de finanțare, monitorizare proiecte, raportare, precum și orice alte măsuri este cel prevăzut de OUG 88/2020 privind instituirea unor măsuri, precum și acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021- 2027 privind instituirea unor măsuri, precum şi acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021-2027, destinat finanţării prin Programul operaţional Asistenţă tehnică 2014-2020 (POAT 2014-2020) şi Programul operaţional Infrastructură mare 2014-2020 (POIM).;
• Institutele de Sănătate din domeniul oncologic și al bolilor cardio-vasculare, inclusiv ATI, precum și unitățile publice sanitare cu activitate spitalicească în domeniul oncologic și al bolilor cardiovasculare, inclusiv ATI, unitățile sanitare aflate în coordonarea Ministerului Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor , autoritățile publice centrale și locale ;
• Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară și agricultură, precum și cele din domeniul ingineriei, pentru proiecte de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic;
• Operatorii de apă și canalizare pentru proiecte de infrastructură de apă-canalizare;
• Autorități publice locale din municipii reședință de județ, municipii și orașe în parteneriat cu zonele rurale învecinate pentru proiecte de infrastructură edilitară: apă-canalizare, modernizare/extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităților, mobilitate urbană în parteneriat cu localitățile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică.
• Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și inspectoratele județene pentru situații de urgență;
• Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și unitățile subordonate;
• Instanțele de judecată din întreaga țară, parchete, Administrația Națională a Penitenciarelor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția Națională de Probațiune;
• Autoritatea națională cu rol principal în asigurarea funcției de sprijin Comunicații și Informatică în managementul tipurilor de risc, stabilită prin HG nr. 557/2016