Un nou tip de vaccin pentru criza de acum e aplicat ca un plasture și are 400 de ace minuscule

Cercetătorii din Statele Unite spun că au reușit să descopere un potențial vaccin pentru noul virus, iar modalitatea sa de administrare este una ciudată.

O echipă de oamenii de știință din cadrul University of Pittsburgh School of Medicine spun că e posibil să fi descoperit vaccinul pentru noul virus care chiar ar putea funcționa.

Echipa de cercetători a numit acest vaccin PittCoVacc. Spune că a reușit să-l testeze deja pe șoareci, iar rezultatele sunt promițătoare. Potrivit rezultatelor, animalele au dezvoltat un val de anticorpi care să lupte cu virusul, în doar două săptămâni.

Cercetătorii spun că studiile clinice pe care deja le-au început vor dura aproximativ o lună sau două. Vestea bună e și că vaccinul nu trebuie ținut la frigider atunci când este depozitat sau transportat, ci se poate ține la temperatura camerei. Acest lucru ar face vaccinul mult mai ieftin de livrat în țările mai sărace.

Cum prepari cele mai gustoase gogoși cu iaurt. Desertul ce îți aduce aminte de copilărie

Cum a devenit Gigi Becali milionar, întâmplător, în anii 90′: „Eu am cumpărat pentru animale, cine avea să știe?”

Cum s-ar administra noul vaccin

Cel mai interesant aspect este metoda de administrare a vaccinului. Cercetătorii spun că vaccinul va fi administrat în partea superioră a brațului, însă nu printr-o injecție obișnuită. Este vorba, de fapt, despre un vaccin sub formă de plasture, cu o dimensiune cât cea a unui vârf de deget, echipat cu un set de 400 de ace minuscule, de o jumătate de milimetru. Andrea Gambotto, co-autor al studiului care a anunțat descoperirea, spune că el și echipa sa au adaptat tehnicile pe care le-au dezvoltat pentru epidemii anterioare. Astfel, au putut crea una specială pentru virusul de acum.

Acele necesare pentru administrarea acestui potențial vaccin sunt realizate din zahăr și proteine. Acestea ar acționa prin străpungerea pielii și, ulterior, ar ar absorbi umezeala de la nielul pielii și ar elibera astfel moleculele. Apoi, moleculele ar determina sistemul imunitar să creeze anticorpi care ar ataca ulterior virusul.

Totuși, trebuie luat în considerare și faptul că vaccinul a fost dezvoltat fără a utiliza virusul activ. Oamenii de știință au folosit, în schimb, molecule de ADN fabricate în laborator.