Se schimbă harta României! Regiuni întregi din țara noastră se modifică. Este anunțul șocant al specialiștilor care prevăd un adevărat dezastru
România trece printr-o criză mai puțin vizibilă în oraș. Dar urmările vor fi devastatoare pe termen lung. Semnalul de alarmă de acum e tras de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
Conform LAPAR, România este unul dintre statele Uniunii Europene (UE) grav afectate de deșertificare, cele mai lovite de acest fenomen fiind sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei. În județul Dolj, de exemplu, solurile nisipoase reprezintă mai mult de 100.000 de hectare.
În fiecare an, suprafața acoperită de nisipuri crește cu peste 1.000 de hectare, după constatările fermierilor și specialiștilor, completate și de cercetările experților UE, care arată că, în România, situația este critică la granița cu Bulgaria, scrie Agerpres.
„Uniunea Europeană nu are, la ora actuală, o strategie comună pentru combaterea deşertificării, deşi fenomenul afectează grav şi Spania, Portugalia, Italia, Cipru, Grecia şi Bulgaria. Cercetări de ultimă oră arată că, în comparaţie cu datele din 2008, deşertificarea s-a accentuat în aceste ţări, inclusiv în România, cu pagube economice considerabile şi probleme pentru mediu.”
LAPAR
Oltenia riscă să aibă un deșert
LAPAR a atras atenţia asupra situaţiei dezastruoase din aşa-numita „Sahară a Olteniei”. Aici vorbim de zona cuprinsă între Corabia, Calafat şi Craiova. Cea mai mare problemă e defrișarea. Tăierea perdelelor forestiere favorizează aridizarea solului.
„Amintim că, acum 50 de ani, pădurile reprezentau 12% din suprafaţa judeţului Dolj, iar la ora actuală putem vorbi de numai 7 procente, mai grav fiind că această suprafaţă este în constantă scădere.”
LAPAR
Intervenţia statului, prin instituţiile sale specializate, alături de acţiuni concrete ale fermierilor, în vederea stopării extinderii deşertificării în România reprezintă soluţii pentru rezolvarea problemelor cauzate de deşertificare, notează Agerpres. LAPAR susține că soluţiile pentru combaterea acestui fenomen sunt puţine, dar există, între acestea aflându-se înfiinţarea de perdele de protecţie şi împăduriri în zonele afectate. De asemenea, este nevoie de susţinerea financiară a fermierilor, acestea fiind acţiuni posibile în plan naţional.