Efectele schimbărilor climatice în România: ce vom ajunge să cultivăm din cauza încălzirii globale

Aproximativ 70% din suprafața țării noastre se află într-un proces de deșertificarea. Încălzirea globală va duce la schimbarea radicală a culturilor care se pot produce în România.

Într-un interviu acordat celor de la Agerpres, Valeriu Tabără a detaliat modul în care ne afectează schimbările climatice din ultimii ani în România. El este președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Șișești”. În trecut, a fost ministrul Agriculturii. În opinia sa, România va avea foarte mult de suferit din cauza temperaturilor extreme. Agricultorii trebuie să se adapteze la noile condiții meteorologice prin introducerea de noi culturi.

Irigațiile sunt insuficiente de mult timp în România. Ineficiența acestora a dus la inițierea procesului de deșertificare pe aproximativ 70% din suprafața țării. Culturile actuale de la noi nu mai sunt protejate de temperaturile extreme și, din acest motiv, nu mai pot supraviețui. Fermierii trebuie să schimbe culturile și să planteze hibrizi rezistenți la perioadele lungi de secetă. În același timp, semănatul trebuie să se producă mai devreme, pentru a evita canicula.

”Ce înseamnă schimbările climatice pentru România? O încălzire treptată, care în ultimii 15-20 de ani, a ajuns la 2 – 2,5 grade Celsius. O creştere a temperaturii, fie numai cu o jumătate de grad, influenţează fenomene majore la nivel de ţară. Procesul acesta de aridizare nu a apărut de acum, a apărut de acum mai mult de 50 de ani. La nivel global se vorbeşte despre deşertificare.

Acesta a evoluat extraordinar şi iată că o întâlnim la această dată, mai ales pe anumite zone ale României, cum este Dobrogea, Lunca Dunării, zonele de podiş din Moldova, partea de vest a ţării, zone care au intrat într-un proces de aridizare. Extinderea acestor zone foarte aride, cum este partea de sud-vest a României, partea din sudul Olteniei, cu peste 400.000 de hectare de soluri nisipoase, este o realitate.”, a explicat Valeriu Tabără.

În opinia sa, soluția pe termen lung ar implica cultivarea ”cu succes” a planterlor care se găsesc în zonele calde de pe mapamond. Românii ar trebui să planteze măslini și să cultive smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac. ”Cred că multe plante din zonele calde pot să îşi facă loc, la un moment dat, de pildă măslinul. Putem produce smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac, dar toate acestea într-un sistem coordonat. Unele (pot fi cultivate) chiar cu succes, dar altele pot fi introduse treptat, pe soiuri care să se potrivească pentru ţara noastră. Nu pot aduce un soi din SUA sau din Grecia, cu rezultate bune la noi. Dar eu am baza genetică. De asemenea, putem să producem arahide sau plante medicinale. Noi chiar cultivăm acum arahide, nu cu extensie foarte mare, dar pe anumite zone. Am produs şi soiuri, dar ele ar putea să fie un domeniu de producţie în care să îţi reduci foarte mult importurile.”, a adăugat fostul ministru.