România mai are cale lungă până la adoptarea monedei euro: ce spune Comisia Europeană

Dacă aveai impresia că România ar putea ajunge curând să folosească euro drept monedă națională, noul raport al Comisiei Europene te va dezamăgi.

Potrivit noului raport de convergență al Comisiei Europene, niciunul dintre statele membre din afara zonei euro, printre care și țara noastră, nu îndeplineşte criteriile necesare pentru a putea adopta moneda euro în țara lor. Raportul de convergenţă pe 2020 cuprinde evaluarea Comisiei cu privire la progresele făcute de statele membre din afara zonei euro în direcţia adoptării monedei. Cert e că România nu e deloc aproape de a face acest lucru.

Dintre cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro (Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia), raportul arată că niciuna nu este pregătită să facă acest pas.

„Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro”, a anunţat Comisia Europeană.

România nu e deloc pregătită pentru a adera la moneda euro

Tot procesul este unul riguros, asta pentru că, potrivit Comisiei, o zonă euro extinsă trebuie să fie şi o zonă euro mai puternică. O etapă preliminară importantă din acest parcurs este aderarea la MCS II, ceea ce România nu a făcut încă. Croaţia şi Bulgaria se pregătesc în prezent să facă acest lucru.

Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru a analiza posibile riscuri legate de securitatea națională

Câți bani au cheltuit pentru campanie cei 14 candidați de la alegerile prezidențiale. Suma declarată de Călin Georgescu

Pentru aderarea la moneda euro, țările trebuie să respecte criteriile de convergenţă, denumite uneori şi „criteriile de la Maastricht”, prevăzute la articolul 140 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE). Printre acestea se numără stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Se analizează, de asemenea, compatibilitatea legislaţiei naţionale cu normele uniunii economice şi monetare.

România nu îndeplinește niciunul dintre criteriile menționate pentru a putea adopta moneda euro. De exemplu, țara noastră nu îndeplinește criteriul stabilității prețurilor. Potrivit Comisiei, rata medie a inflației în România, în cele 12 luni până în martie 2020, a fost de 3,7%, mult peste valoarea de referință de 1,8%. Raportul estimează că aceasta va rămâne mult peste valoarea de referință în lunile următoare
înainte.

Un alt exemplu, criteriul solidității finanțelor publice nu este nici el îndeplinit în țara nostră. Potrivit prognozelor Comisiei Europene, deficitul public general ar urma să crească până la aproximativ 9,2% din PIB în 2020 și cu aproximativ 11,4% din PIB în 2021, dacă politicile nu se vor modifica. De asemenea, raportul dintre datoria publică și PIB se preconizează că va crește de la 35,2% în 2019 la aproximativ 46,2% în 2020 și 54,7% în 2021.

Raportul arată, de asemenea că în ciuda faptului că există un cadru legislativ corespunzător, istoricul României de implementare a legilor fiscale a fost, în general, slab și nu s-a îmbunătățit de la ultimul raport.

În ce stadiu se află restul țărilor din afara zonei euro

„Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor; Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la finanţele publice; Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung; Niciunul dintre statele membre menţionate nu îndeplineşte criteriul privind cursul de schimb, deoarece niciunul nu este membru al mecanismului cursului de schimb (MCS II): este nevoie de cel puţin doi ani de participare la mecanism, fără tensiuni grave, înainte de a adera la zona euro”, arată CE.

În plus, raportul constată că legislaţia naţională din fiecare dintre statele membre enumerate, cu excepţia Croaţiei, nu este pe deplin compatibilă cu normele uniunii economice şi monetare.