România, împrumut de la FMI? De ce a revenit în atenție acest subiect

România s-a împrumutat masiv la FMI în 2009, pentru a contracara atunci efectele crizei economice mondiale. De atunci, însă, lucrurile au revenit la normal. Însă, în contextul pandemiei de coronavirus, subiectul e readus în discuție.

Despre un eventual împrumut la FMI au fost întrebați, pe rând, atât premierul Ludovic Orban, cât și ministrul Finanțelor. Răspunsurile n-au putut fi ocolite. În contextul pandemiei de coronavirus, e clar că statul are nevoie de bani pentru a reporni economia.

Afacerile afectate trebuie susținute. În caz contrar, multe business-uri nu se vor mai redeschide niciodată, vor urma falimente și, pe cale de consecință, Guvernul nu va mai încasa nimic. Economia se poate duce la vale grav, fără vreo speranță de revenire.

Atât premierul, cât și ministrul de Finanțe au spus clar că România nu ia în calcul, la acest moment, un împrumut la FMI. Doar că oamenii de afaceri sunt de altă părere.

9 + 3 x 2 = 2 nu este corect, însă poți muta un băț de chibrit ca să găsești soluția. Elevii de clasa a III-a au reușit în doar câteva secunde

Cine este Ilie Bolojan, președintele interimar al PNL după demisia lui Nicolae Ciucă. Ce profesie și studii are politicianul

Oamenii de afaceri cer împrumut la FMI

Într-o scrisoare deschisă adresată tuturor decidenților politici, sute de oameni de afaceri din mai multe domenii propun Guvernului un eventual împrumut la Fondul Monetar Internațional. Astfel, ei vor o injecție financiară din partea statului de 30 de miliarde de euro în economie. Banii pot fi acordați prin scheme de creditare, dar și investiții în autostrăzi și digitalizare, cele care aduc plus-valoare.

„România poate apela, desigur, atât la instituții financiare naționale, cât și internaționale, inclusiv BERD sau FMI, cât și la alte tipuri de finanțare, cu analiza celor mai bune opțiuni din perspectiva condițiilor, costurilor și a maturității finanțării”, se arată în scrisoare.

Printre semnatari se numără oameni de afaceri din diferite domenii, de la transporturi până la sănătate. Printre ei: Dan Șucu (fondator Mobexpert), Dragoș Petrescu (fondator Citygrill), Bogdan Herea-Buzatu (CEO PitechPlus), Mihai Marcu (președinte MedLife), Wargha Enayati (fondator al spitalelor Regina Maria), Liviu Drăgan (CEO al Druid), Cristian Dascălu (partener în fondul GapMinder VC) și Cristian Erbașu (proprietar Construcții Erbașu).

Cât de bune sunt măsurile luate de Guvern, în opinia companiilor

Guvernul a promit ajutoare și decontare publică a indemnizațiilor de șomaj tehnic, în anumite condiții, pe perioada crizei de urgență. Dar oamenii de afaceri consideră că nu e suficient și că aceste decizii „nu vor preveni colapsul multor companii”.

Iată ce spun oamenii de afaceri:

• – Am putea să ne îndatorăm mai mult decât alte țări, nemaifiind ținuți de deficitul bugetar de 3%, pe care nu îl mai poate respecta nicio țară din Uniunea Europeană, și de limita maximă de datorie guvernamentală de 60% din PIB de care România este încă departe chiar și cu această intervenție propusă.
• – România poate apela, desigur, atât la instituții financiare naționale, cât și internaționale, inclusiv BERD sau FMI, cât și la alte tipuri de finanțare, cu analiza celor mai bune opțiuni din perspectiva condițiilor, costurilor și a maturității finanțării
• – ECONOMIA ROMÂNEASCĂ ARE NEVOIE DE AJUTOR – INTERVENȚIE de până la 15% din PIB. La nivelul actual al PIB-ului nominal al României și impactului estimat, intervenția de stat în economie să fie substanțială, propunerea noastră fiind de până la 15% din PIB – ca. 30 miliarde €.
• – Guvernul României ar trebui să pregătească măsuri corelate cu acest nivel de până la 15% din PIB, ca suport direct al statului, deci prin injecții de cash și forme de garantare a creditării economiei, inclusiv pentru gospodăriile/persoanele afectate, precum și mărirea semnificativă a investițiilor publice – peste nivelul inițial bugetat pentru 2020 – investiții care pot ajuta la repornirea economiei și crearea de locuri de muncă, atât pe zona de infrastructură mare, unde România oricum este încă deficitară, cât și în direcția digitalizării sistemului public, a continuării debirocratizării și a dezvoltării de proiecte de e-guvernare

Ce spune Guvernul

Premierul Ludovic Orban a fost întrebat, în martie, despre un eventual împrumut la FMI. Doar că este, deocamdată, luată în calcul doar ca ultimă soluție. dă de înțeles șeful Guvernului. Acum nu s-ar pune problema, insistă Ludovic Orban.

„Vreau să dau asigurări că nu există, în momentul de faţă, nicio problemă cu finanţarea cheltuielilor publice ale României. Sigur că noi vom căuta toate mijloacele pentru a obţine cât mai multe resurse care să ne permită finanţarea diferitelor măsuri”, a declarat Ludovic Orban.

O opinie similară a venit și din partea ministrului Finanțelor, Florin Cîțu.

„Obiectivele pe termen scurt sunt finanţarea deficitului existent, plata pensiilor şi salariilor şi a cheltuielilor medicale, desigur, şi există finanţare pentru ele. Rezerva de finanţare acoperă puţin peste cinci luni”, a spus Cîţu.

E posibil ca anul acesta, România să înregistreze un deficit bugetar de până la 5%, mai spune ministrul Finanțelor. Orice prognoză la acest moment, însă, e nerealistă, pentru că nimeni nu știe cum vor evolua lucrurile.

Marea problemă cu un eventual împrumut la FMI este că un astfel de credit vine și cu condiții dure (vezi cazul Greciei). Între altele, Guvernul trebuie să strângă cureaua și să vină cu programe de austeritate. Cele care, în mod evident, sunt extrem de nepopulare.