Poate fi și poetic să cazi într-o gaură neagră, în afară de letal

A fi înghițit de o gaură neagră ar fi o cale destul de proastă de a muri – a fi rupt de o atracție gravitațională inimaginabil de puternică și eliminat din existență cât ai clipi.

Dar Janna Levin, astrofizician la Barnard College, face acest fenomen să pară surprinzător de frumos. În recenta ei carte Black Hole Survival Guide, din care găsim pasaje în revista Science Focus a BBC, ea descrie o călătorie aproape poetică prin spațiu și timp – chiar dacă probabil știi deja cum se termină. Cu moarte, adică.

Povestea începe cu o frumoasă privire exterioară către restul universului, care datorită fizicii gravitației extreme, pare să comprime întinderi cosmice de timp într-o scurtă călătorie sălbatică.

Prin fereastra unică a orizontului, vizualizează Universul dincolo. Deși nu poți face nimic pentru a-ți opri traiectoria prin această gaură neagră, poți pentru acele momente scurte să privești și să urmărești evoluția Universului. Lumina din galaxia care inundă prin orizontul evenimentelor descrie o versiune accelerată radical de mii, milioane sau miliarde de ani de pe Pământ.

Lumina care se varsă în ochii tăi joacă prăbușirea civilizațiilor sau fulgere de eoni de stele care explodează

Desigur, Levin ne amintește că această călătorie ne duce într-o călătorie spre uitare – și că naratorul coboară în același gol cosmologic care înghite tot ce cade în el.

Pensionarii din România care vor primi 720 de lei în plus de la 1 ianuarie 2025. Cui i se va mări pensia, de fapt

Horoscop zilnic 28 decembrie 2024. Zodia care ar putea primi promovarea la care a visat de câteva luni

Astfel, pe măsură ce cazi spre singularitate, ești distrus complet. Partea corpului tău cea mai apropiată de singularitate este accelerată drastic mai repede decât partea corpului tău cea mai îndepărtată de singularitate, întinzându-te ca o gumă de mestecat.

În același timp, anatomia ta generală este forțată să convergă către acel punct, zdrobindu-te. Într-o microsecundă, mai puțin timp decât ar fi nevoie pentru a clipi din ochi, ești simultan jupuit, mărunțit și pulverizat până la moarte. Asta nu mai sună atât de poetic precum povestea Jannei.