„Pericolul” la care te expui în această perioadă, chiar dacă stai acasă: ce e efectul nocebo?

Pandemia de coronavirus a schimbat mulți oameni din punct de vedere comportamental și, așa cum spun experții, vom fi nevoiți să trăim pentru ceva vreme cu noul tip de virus. Așa a reapărut în discuție efectul nocebo. Care are legătură cu informațiile pe care le primești în această perioadă.

Proabil ai observat că, de aproximativ două luni, site-urile de știri și televiziunile difuzează, într-o proporție foarte mare, numai informații legate de coronavirus. Ești non-stop expus la aceste știri și mulți recomandă, de fapt, să te uiți doar o singură dată pe zi la știri tocmai pentru a nu-ți face rău inutil.

Specialiaștii încep să vorbească, din nou, despre efectul nocebo, un termen care poate fi privit drept opusul efectului placebo, mult mai cunoscut. Practic, efectul placebo presupune administrarea unei substanțe inactive, despre care persoana care se așteaptă să fie tratată crede că e activă și, astfel, corpul reacționează pozitiv.

Ei bine, nocebo e exact inversul. Adică-ți face rău.

Cele mai accesibile destinații turistice din România de Revelion. Unde să te distrezi pe bani puțini în Noaptea dintre Ani

Ce trebuie să faci de Sfântul Ștefan ca să-ți meargă bine în anul următor. Tradiții și obiceiuri în a treia zi de Crăciun

Ce e efectul nocebo și ce legătură are cu pandemia de coronavirus

Nocebo e, dacă vrei, fratele cel rău al efectului placebo. Astfel, dacă în cazul efectului placebo, corpul reacționează pozitiv doar pentru că mintea setează alte așteptări, la nocebo se întâmplă exact invers. Adică exact ce li s-ar putea întâmpla în această perioadă multor persoane care se expun la informații despre coronavirus.

Astfel, dacă ești bombardat zilnic doar cu știri negative și auzi despre victimele pe care le face acest virus la nivel mondial, ai tendința să devii ceea ce specialiștii numesc un “bolnav închipuit”. Iar studiile au demonstrat că acest lucru e cât se poate de real.

Spre exemplu, în 2010, în Australia existau o serie de articole de presă pe tema turbinele eoliene, care ar genera unde de infrasunet care nu pot fi auzite, dar pot fi simțite în corp. Deși nu a fost nimic demonstrat științific, în acea perioadă a crescut numărul pacienți care raportau palpitații ale inimii, dureri de cap, greață, simptome ale fenomenului despre care se scria că are legătură cu turbinele eoline.

Cu alte cuvinte, cei care au fost expuși la aceste știri negative, înfricoșătoare și le-au și crezut au început să aibă simptome precum cele mai sus menționate.

Un alt studiu realizat în urmă cu câțiva ani arăta că persoanele care trăiesc în țări cu mai multe rezultate ale căutării Google despre efectele adverse la statine (medicamente care scad nivelul de colesterol din sânge) au mai multe șanse de a raporta intoleranța la statină. S-a aflat că expunerea la acest tip de informați a contribuit la aceste efecte adverse.

Deocamdată, în contextul actual nu s-au desfășurat studii care să arate impactul știrilor negative despre coronavirus asupra anumitor persoane. Dar ar fi de așteptat ca și-n rândul unor să apară acest efect nocebo. Mai ales că vorbim de o pandemie și niciun jurnal de știri nu poate ignora subiectul.

Mai mult, distanțarea socială e o măsură care poate alimenta fricile și anxietatea, iar oamenii sunt mai presipuși și, implicit, mai sensibili la astfel de informații.