Organul misterios descoperit acum de cercetători: ce rol joacă în organism?

Cercetătorii au făcut o descoperire anatomică surprinzătoare, găsind ceea ce pare a fi un set misterios de glande salivare ascunse în interiorul capului uman, care cumva au fost ratate de oamenii de știință timp de secole.

Acest organism a fost identificat din greșeală de către medicii din Olanda, care examinau pacienții cu cancer de prostată cu un tip avansat de scanare numit PSMA PET / CT.

Al patrulea set de glande salivare

Atunci când este asociat cu injecții de glucoză radioactivă, PSMA PET / CT evidențiază tumorile din organism. În acest caz, a arătat cu totul altceva, amplasat în partea din spate a nazofaringelui.

Precum România, fiecare țară are propria rețetă de supă sau ciorbă. Care ar fi cea mai bună, dar și cea mai cunoscută

Sancțiunile usturătoare pe care le vor primi românii care stau la bloc și au animale de companie. Ce spune legea, e oficial

“Oamenii au trei seturi de glande salivare mari, dar nu sunt plasate acolo”, explică Wouter Vogel, oncolog de la Institutul Olandez pentru Cancer.

“Din câte știam, singurele glande salivare sau mucoase din nazofaringe sunt de dimeziuni microscopice și până la 1.000 sunt răspândite uniform în toată mucoasa. Deci, imaginați-vă surpriza noastră când le-am găsit”.

Noua descoperire făcută de echipa lui Vogel este mult mai mare, arătând ceea ce pare a fi o pereche de glande trecute cu vederea anterior – aparent al patrulea set de glande salivare majore –situate în spatele nasului și deasupra cerului gurii, aproape de centrul capului uman.

“Cele două zone noi s-au dovedit a avea și alte caracteristici ale glandelor salivare”, spune Matthijs Valstar, prim autor al studiului și chirurg oral de la Universitatea din Amsterdam.

“Le numim glande tubariale, referindu-ne la localizarea lor anatomică – deasupra torului tubarius”.

S-a văzut că aceste glande tubariale există în scanările PSMA PET / CT ale tuturor celor 100 de pacienți examinați în studiu, iar investigațiile fizice ale a două corpuri de la morgă au arătat, de asemenea, misterioasa structură bilaterală, dezvăluind deschiderile canalelor de drenaj vizibile macroscopic, spre peretele nazofaringian.

“Din cunoștințele noastre, această structură nu se potrivea descrierilor anatomice anterioare”, explică cercetătorii în lucrarea lor.

S-a emis ipoteza că ar putea conține un număr mare de acini seromucoși, cu rol fiziologic pentru lubrifierea nazofaringelui / orofaringelui și înghițire.

Cum le-a scăpat această descoperire medicilor?

În ceea ce privește modul în care glandele nu au fost identificate anterior, cercetătorii sugerează că structurile se găsesc într-o locație anatomică slab accesibilă, sub baza craniului, ceea ce le face greu de remarcat endoscopic.

Este posibil ca deschiderile de conducte să fi putut fi observate, spun ei, dar nu ar fi putut fi observate pentru ceea ce sunt, fiind parte a unui sistem de glande mai mare.

În plus, doar cele mai noi tehnici de imagistică PSMA PET / CT ar putea detecta structura ca o glandă salivară, depășind capacitățile de vizualizare ale tehnologiilor precum ultrasunete, CT și scanări RMN.

În timp ce echipa recunoaște că vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a-și valida descoperirile, ei spun că descoperirea ne oferă o altă țintă de evitat în timpul tratamentelor cu radiații pentru pacienții cu cancer, deoarece glandele salivare sunt extrem de susceptibile la deteriorarea cauzată de terapie.

Datele preliminare – bazate pe o analiză retrospectivă a 723 de pacienți care au fost supuși tratamentului cu radiații – par să susțină concluzia că radiația livrată în regiunea glandelor tubariale are ca rezultat complicații mai mari pentru pacienți ulterior.

Astfel că descoperirea ar putea schimba modul în care sunt privite și tratate bolile din această regiune.