Ce rol important a jucat pandemia de gripă spaniolă din 1918 în creșterea nazismului

Pandemia de gripa spaniolă a fost una dintre cele mai mortale din lume, iar noi informații arată și că ar fi contribuit la consolidarea Partidului Nazist.

E clar că pandemia de gripă spaniolă a fost una dintre cele mai extinse epidemii care a afectat vreodată planeta și a avut efecte negative inclusiv asupra României. A afectat o foarte mare parte din populația care trăia pe atunci aici.

A izbucnit în 1918 și a ținut undeva la 18 luni. Peste 500 de milioane de persoane au ajuns să fie infectate cu acest virus. Dintre acestea, estimările „optimiste” arată că au murit undeva între 50 de milioane și cele mai pesimiste că s-au înregistrat 100 de milioane de decese din cauza gripei de atunci. Cifra este mai mare decât numărul de decese înregistrate în total în Primul și în Al Doilea Război Mondial. Ca termen de comparație, în acel an, întreaga populație a planetei număra doar 1,8 miliarde de oameni.

Un nou studiu realizat de Federal Reserve Bank of New York arată că, de fapt, pandemia de gripă spaniolă din 1918 ar fi contribuit profund la dezvoltarea societății germane din perioada următoare. Este vorba, de fapt, despre o contribuție la consolidarea Partidului Nazist. Mai concret, puterea relativă a nazismului în regiuni și orașe din Germania anilor 1930 este corelată cu efectele pandemiei gripei din 1918, potrivit studiului realizat de economistul Kristian Blickle.

Economistul a analizat, în primul rând, nivelul de cheltuieli municipale și numărul de voturi pentru partidul extremist între anii 1925 și 1933. Ulterior, a ajuns la două concluzii importante. Pe de-o parte, una dintre concluzii a fost că în zonele în care s-au înregistrat mai multe decese din cauza pandemiei s-au cheltuit mai puțini bani, pe cap de locuitor, în următorul deceniu, în special pentru serviciile consumate de tineri. De asemenea, cealaltă concluzie arată că decesele cauzate de gripa spaniolă sunt corelate cu o creștere a ponderii voturilor primite de partidele extremiste în 1932 și 1933. Germania a avut aproximativ 287.000 de decese din cauza gripei între 1918 și 1920, arată studiul lui Blickle.

Potrivit istoricilor, efectele înfrângerii Germaniei în Primul Război Mondial precum greutățile economice cauzate de reparațiile pe care le avea de plătit, dar și alți factori, au contribuit la ascensiunea nazismului din țară. Noul studiu mai adaugă pe listă încă un motiv pentru care naziștii au reușit să obțină atât de multă putere în Germania. Documentul notează că decesele cauzate de gripa spaniolă din 1918 sunt corelate cu o creștere a ponderii voturilor câștigate de extremiștii de dreapta precum Partidul Național Socialist Muncitor (Partidul Nazist) la alegerile cruciale din 1932 și 1933.

Totuși, e important de notat că studiul nu arată, de fapt, că pandemia din 1918 a dus la nazism. Și alte țări din acele vremuri au fost afectate de pandemia de atunci și au rămas democratice. Totuși, studiul arată că impactul relativ al gripei a fost corelat cu puterea de sprijin a nazismului.

Mărmureanu despre cutremurul care a speriat românii în a treia zi de Paşte. Ce spune despre un seism şi mai puternic

Ce s-a ales de magazinul Victoria, cel care rivaliza cu Unirea și Cocor. Marina Almășan e nostalgică, ce o deranjează cel mai mult

Legătura dintre gripa spaniolă și ascensiunea nazismului

În plus, studiul economistului arată și că legătura dintre decesele din pandemie și ponderea mai mare a voturilor pentru extremiști este mai puternică în regiunile care, în istorice, au acuzat minoritățile, în special evreii, pentru ciumele din perioadele medievale. Explicația este una destul de simplă în această situație. În timpul pandemiei din 1918, oamenii au dezvoltat resentimente asupra străinilor care ar fi supreviețuit virusului. Astfel, votanții s-au orientat către partide care împărtășeau aceste valori, precum Partidul Nazist.

Concluziile studiului au legătură și cu pandemia de coronavirus. Acestea arată că actuala criză va zdruncina politica internațională și va stimula extremismul din întreaga lume. Asta pe măsură ce oficialii și experții în sănătate publică se uită la focarele anterioare pentru îndrumări privind gestionarea situației în lunile și anii următori. Totuși, cel mai probabil, istoria nu se va repeta.

„Cu toate acestea, studiul oferă o contribuție nouă la discuțiile despre efectele pe termen lung ale pandemiei”, e de părere Kristian Blickle.