Firmele românești, fără fonduri europene: cum au fost sabotate de Ministerul Fondurilor Europene

Ministerul Fondurilor Europene are ca rol facilitarea accesării de fonduri de către firmele din România. Se pare însă că a făcut însă exact opusul.

Instituția guvernamentală a sabotat accesul la fonduri europene al firmelor din România care înregistrează probleme financiare mai mult sau mai puțin grave. Având în vedere că discutăm de un an în care economia a fost grav afectată de pandemie, foarte multe firme se află în acea situație, iar statul refuză să le întindă o mână de ajutor. În schimb, le pune bețe în roate.

Nu vor putea accesa granturi aproximativ 2000 de firme autohtone care au înaintat cereri pentru capital de lucru. Acestea sunt două mii de firme ale căror șanse de supraviețuire în pandemie vor fi scăzut brusc. Ca lipsa de optimism să fie completă, mai multe surse guvernamentale au confirmat divergențe majore între Ministerul Economiei și Ministerul Fondurilor Europene. Ca urmare, este improbabil ca lucrurile să arate mai bine în viitorul apropiat.

Ministerul Fondurilor Europene, condus de Marcel Boloș, este cel care a eliminat firmele cu probleme financiare de la accesarea granturilor europene, în ciuda recomandărilor făcute de Comisia Europeană, au declarat surse guvernamentale pentru Libertatea.

Ce diferență de vârstă este între Călin Georgescu și soția sa Cristela. Cum s-au cunoscut cei doi

Călin Georgescu a chemat presa pentru a da declarații, dar a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliștilor

Punctual, statul s-a temut că firmele cu probleme economice ar ajunge oricum în insolvență sau faliment, chiar și cu ajutorul financiar aprobat. Astfel, banii ar fi pierduți și nu ar genera niciun fel de dezvoltare economică.

Ca referință, discutăm de o situație declanșată în luna octombrie a acestui an. La momentul respectiv, a fost introdusă o schemă de ajutor prin care se acorda capital de lucru din fonduri europene nerambursabile. Firmele puteau accesa maximum 150.000 de euro, iar beneficiarii trebuiau să aducă 15% din suma solicitată. Singurul criteriu clar de acordare a fost „primul venit, primul servit”.

Inițial, bugetul pentru această formă de ajutor financiar a fost de 350 de milioane de euro, dar a fost suplimentat cu până la 1,067 miliarde de euro. Bugetul final a fost format din 765 de milioane de euro din fonduri nerambursabile, 142 de milioane de euro de la buget și 160 de milioane de euro coparticipare de la beneficiari.

Din cele 22.226 de firme înscrise, doar aproximativ 17.000 au avut cereri valide. Dintre celelalte, cea mai mare problemă a ținut de problemele financiare. Aproximativ 2000 de firme se află în dificultate financiară, tradusă prin pierderi mai mari de 50% din capitalul subscris și vărsat.