Ultima cină a unui dinozaur poate explica obiceiurile de vânătoare ale acestor prădători

Acum aproximativ 240 milioane de ani, un ihtiozaur, un dinozaur care semăna cu delfinii din zilele noastre, a rupt bucăți și a înghițit o altă reptilă marină doar puțin mai mică decât ea însăși.

A fost printre ultimele cine, întrucât fosila sa a fost găsită păstrând primele dovezi ale mega prădătorilor, animalele mari care vânează alte animale la fel de mari. Fosila, descoperită în 2010 în sud-vestul Chinei, este descrisă într-un document publicat în iScience.

Ihtiozaurii au fost un grup de reptile marine care au apărut în oceane după dispariția permiană în masă, în urmă cu aproximativ 250 de milioane de ani. Aveau corpuri de pește, similare cu tonul modern, dar respirau aer ca delfinii și balenele. La fel ca orcile sau marele rechin alb, aceștia ar fi fost prădători de vârf ai ecosistemelor lor, dar până de curând nu au existat dovezi concrete în acest sens.

“Ești ceea ce mănânci” se potrivește în acest caz

Când un specimen de ihtiozaur Guizhouichthyosaurus a fost descoperit în provincia Guizhou din China, cercetătorii au observat o umflătură mare în abdomenul uriașului, care cuprindea alte oase.

„Copiii mei au dreptul să mai mănânce și ei două macaroane”. Adriana Bahmuțeanu, hotărâtă să lupte pentru moștenire, a demarat procescul de succesiune

Numele lui Ludovic Orban va apărea pe buletinele de vot, chiar dacă a anunțat că se retrage. Ce se intâmplă cu votul tău dacă pui ștampila pe acest candidat

După examinare, au identificat oasele mai mici ca aparținând unei alte reptile marine, Xinpusaurus xingyiensis. Acesta din urmă semăna mai mult cu o șopârlă decât cu un ihtiozaur și avea patru membre căptușite.

„Nu am mai găsit niciodată rămășițe concrete ale unei reptile mari în stomacul prădătorilor gigantici din epoca dinozaurilor, precum aceste reptilele marine sau alți dinozauri”, a spus Ryosuke Motani, profesor de științe terestre și planetare la Universitatea din California.

„Am intuit întotdeauna, datorită formei dinților și a maxilarului, că acești prădători trebuie să se fi hrănit cu o pradă mare, dar acum avem dovezi clare că au făcut-o.”

Guizhouichthyosaurus avea o lungime de aproape 5 metri, în timp ce cercetătorii au calculat că prada acestuia avea o lungime de aproximativ 4 metri. În mod interesant, în apropiere a fost găsită  o fosilă din ceea ce pare a fi secțiunea cozii animalului.

Până acum, cercetătorii au presupus că ihtiozaurii se bazează pe dinții lor pentru a se hrăni, deoarece conținutul conservat al stomacului este greu de găsit. Dinții ihtiozaurilor sunt concepuți pentru prinderea și nu pentru felierea prăzii. Asta a dus la ideea că se hrăneau cu animale mici sau cu corpuri moi, precum cefalopodele.

Cu toate acestea, specimenul recent raportat a înghițit un corp masiv „într-una până la mai multe bucăți”, scriu cercetătorii. Echipa de cercetare a trebuit să reconsidere ceea ce credeau despre comportamentul Guizhouichthyosaurus și reptilele marine în general. Constatarea sugerează că acest tip de vânătoare a fost probabil mai răspândit decât se credea anterior.

„Acum suntem mai mult ca siguri că mai multe exemplare din specia ihtiozaurilor erau megaprădători”, spune Motani.