Cum ar putea programul Kurzarbeit să transforme piața muncii din România
Situația medicală din 2020 i-a făcut pe mulți să se intereseze de programul german Kurzarbeit. Acum, acesta ar putea fi folosit și în România în câteva domenii.
Guvernul are în vedere aplicarea măsurii doar în agricultură, turism, organizări de evenimente și HoReCa. Și presupune că angajatorul va acoperi cel puțin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă. Guvernul va subvenționa 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus.
Aceste detalii sunt prevăzute într-un proiect de ordonanță de urgență pentru introducerea Kurzarbeit. Totuși, e bine de știut că firmele care pot beneficia de schemă sunt cele cu o scădere a cifrei de afaceri cu 10% față de luna similară a anului trecut.
Măsura s-ar aplica pe o perioadă între 3 și 6 luni, menționează aceeași sursă. Ordonanța de urgență care ar modifica astfel Codul Muncii, ce va fi completată cu o hotărâre de Guvern, nu va fi o măsură permanentă.
Ar fi în rigoare doar în cazul stărilor de urgență și de alertă. Perioada de implementare este între 3 luni și sfârșitul anului.
Ce este Kurzarbeit
„Kurzarbeit” s-ar traduce din germană drept „program redus de muncă”. E o măsură prin care eviți presiunea financiară de pe angajator și stat, dar nici nu lași salariatul pe drumuri.
Practic, el rămâne cu un loc de muncă și e remunenat pe măsura activității sale reduse. Programul are o logică simplă: toată lumea are de câștigat.
Astfel, angajații au un program redus sau chiar nu lucrează deloc pe o perioadă stabilită de timp. Fiecare salariat decide împreună cu șeful său cât scade timpul de lucru, iar angajatul primește proporțional salariul.
Acesta e scutit de taxe, iar statul preia parțial diferența până la salariul întreg. E o formă similară cu măsura decisă în cadrul șomajului tehnic, dar s-ar putea aplica pentru toată lumea.