Cum a ajuns laserul de la Măgurele să fie dat la o parte din cel mai mare proiect

Infrastructurile de cercetare din Ungaria şi Cehia au depus, fără România, proiectul formării unui Consorţiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC), deşi laserul de la Măgurele era parte a proiectului de cercetare. Partea română a bătut obrazul celorlalte state, iar Academia Română a avut o poziţie şi mai dură. În prezent e aşteptat un răspuns din partea ELI-DC.

Radio România Cultural anunța acum o săptămână că o echipă internaţională de cercetători din România, Japonia, Italia şi Germania, condusă de un cercetător suedez angajat al Centrului ELI-NP de la Măgurele, confirmă experimental, prin măsurători extrem de precise, realizate într-un aranjament experimental unic în lume, existenţa unei forme foarte rare a radioactivităţii gama a nucleelor. Şi rezultatele iniţiale fuseseră confirmate tot de o echipă de cercetători, majoritatea aparţinând ELI-NP.

Cum au fost dați la o parte cercetătorii de la Măgurele

Pe 14 mai, pe site-ul Extreme Light Infrastructure (ELI) a fost anunţat faptul că Ungaria, Cehia, Italia şi Lituania au început demersurile necesare pentru constituirea unui Consorţiu European de Infrastructură de Cercetare (European Research Infrastructure Consortium) numit ELI-ERIC.

Partea română din conducerea ELI-NP, a cerut oficial ca „aplicaţia pentru Faza 2 (adică transformarea ELI în ERIC) să fie retrasă şi să fie redepusă cu toţi cei trei piloni ca membri fondatori”, adică de România, Ungaria şi Cehia.

Statuia din Parcul Cișmigiu ce potolește setea trecătorilor de aproape 100 de ani. Cum și-a găsit sfârșitul Sissi Ștefanidi la doar 21 de ani

Cine beneficiază de pensia de urmaș, la final de 2024. Cum se calculează aceasta, de fapt

„Suntem pregătiţi, aşa cum am subliniat constant, să participăm la ELI-ERIC şi, de asemenea, să îl găzduim, aşa cum a fost stabilit în decembrie 2018 de către Comisarul European pentru Cercetare Moedas împreună cu miniştrii Cercetării din Cehia, Ungaria şi România”, spune conducerea Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics, care este pilonul din România al proiectului paneuropean ELI.

„Aplicarea pentru faza a doua fără ELI-NP este în primul rând complet nejustificată, atât legal cât şi etic şi afectează puternic interesele României”, completează aceștia.

Marea problemă a apărut din cauza unei componente a ELI-NP – sursa de raze gamma. Consorţiul EuroGammaS (EGS) a câştigat în 2014 licitaţia pentru această sursă, dar când a venit vremea să o instaleze au apărut problemele, notează Adevărul. EGS spune că au făcut teste şi măsurători şi că structura clădirii ELI-NP nu respectă standardele din contract, motiv pentru care nu pot instala sursa gamma.

Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) a susţinut, pe de altă parte, că au fost respectate standardele şi că instalarea nu trebuie să depindă de clădire. Potrivit presei, reprezentantul IFIN-HH a pus sub semnul întrebării şi pregătirea celor din afară.