Coronavirusul se răspândește mai ușor la temperaturi scăzute? Ce știm până acum

De ce crește numărul raportat de cazuri COVID-19 în întreaga Europă acum? Multe țări și-au încheiat lockdown-ul la începutul verii, dar abia în toamnă majoritatea țărilor au început să observe din nou o creștere semnificativă în ceea ce privește coronavirusul. Redeschiderea școlilor și universităților a dus la o mai mare aglomerare a persoanelor, dar scăderea temperaturilor exterioare ar putea juca, de asemenea, un rol?

Știm că mai multe persoane suferă de răceli și gripă iarna (răcelile pot fi cauzate de tipurile de coronavirus), dar există mai multe motive potențiale pentru aceasta. Se atribuie adesea faptului că oamenii petrec mai mult timp în interior când este mai frig, tușind, strănutând și respirând unul lângă celălalt.

Este mai probabil să alegi opțiunea de a călători cu un autobuz sau cu un tren aglomerat, decât mersul pe jos sau cu bicicleta la serviciu, atunci când vremea este rece și umedă. O altă teorie este că oamenii produc mai puțină vitamina D atunci când există mai puțină lumină solară și, astfel, au un sistem imunitar mai slăbit.

Ce au arătat studiile altor virusuri

Cu toate acestea, studiile au arătat că creșterea anuală a cazurilor de răceală și gripă coincide în special cu scăderea temperaturii din exterior și umidității din interior. Virusurile gripale supraviețuiesc și se transmit mai ușor în aer rece și uscat. Deci, este rezonabil să credem că același lucru poate fi valabil și pentru coronavirusul SARS-CoV-2, care are o dimensiune și o structură similară.

Ce pensie are un polițist, după 30 de ani de muncă. Cu cât rămâne, după ce statul român îi reține aproape jumătate din bani

Marcel Ciolacu a vorbit la telefon cu Donald Trump. Cine pe cine a sunat, un mister

Experimentele de laborator cu coronavirusuri și virusuri similare au arătat că nu supraviețuiesc bine pe suprafețe atunci când temperatura și umiditatea relativă sunt ridicate, dar temperatura camerei confortabilă ar putea fi un mediu ideal pentru ca acestea să dureze câteva zile. Și la temperaturi de refrigerare (4 grade Celsius) și umiditate relativ scăzută, acestea ar putea dura o lună sau mai mult.

Așa cum se întâmplă acum, au existat rapoarte repetate de focare de COVID în rândul lucrătorilor din fabricile de ambalare a cărnii, care funcționează în aceste condiții. Cu toate acestea, astfel de fabrici conțin, de asemenea, un număr mare de oameni care lucrează unul lângă altul și strigă să fie auziți mai presus de zgomotul utilajelor, ceea ce ar dovedi că ar fi mai probabil să răspândească virusul. Condițiile lor comune de viață pot încuraja, de asemenea, transmiterea.

Lecțiile din celelalte coronavirusuri care au apărut în secolul 21 (SARS-CoV și MERS-CoV) spun o poveste ușor diferită. Un studiu de urmărire a vremii în timpul epidemiei Sars din 2003 în China a sugerat că vârful infecțiilor a avut loc în condițiile meteorologice de primăvară. Însă nu a existat nicio modalitate de a confirma acest lucru prin studii ulterioare, deoarece virusul a dispărut în cele din urmă.

Ce impact are temperatura în ceea ce privește coronavirusul

Focarele regulate de Mers se întâmplă și în primăvară (martie-mai) în Orientul Mijlociu. Cu toate acestea, acest lucru poate fi mai puțin legat de vreme și mai mult legat de biologia cămilelor. Oamenii pot dobândi Mers unul de la altul sau de la cămile. Cămilele tinere sunt o sursă majoră de infecție, iar animalele se nasc în luna martie.

De asemenea, ne putem uita la ce s-a întâmplat în emisfera sudică în timpul iernii acolo. Africa de Sud a raportat peste 700.000 de cazuri și a înregistrat un vârf mare în iulie, dar Noua Zeelandă a controlat foarte bine infecția și a avut mai puțin de 2.000 de cazuri de COVID-19.

Aceste două țări sunt foarte diferite în multe privințe, deci nu este atât de util să le comparăm direct. Dar se pare că vremea mai rece din lunile iulie și august nu a fost probabil principalul factor în stabilirea ratelor de infecție. Noua Zeelandă pare să fi menținut răspândirea SARS-CoV-2 la distanță datorită geografiei, calității sistemului de sănătate și eficacității răspunsului la sănătatea publică. Poate că ar fi putut face asta indiferent de vreme.

Ce rol joacă umiditatea

Datele timpurii din Australia au sugerat că umiditatea scăzută ar fi un factor de care trebuie să se țină cont și a fost un ghid mai bun pentru riscul de creștere a COVID-19 decât temperatura. Cu toate acestea, în Melbourne, a existat un focar mare în iulie, care a coincis cu o perioadă de vreme rece. Acest lucru a dus la o blocare strictă, care a luat sfârșit abia în octombrie.

În cele din urmă, pare o idee bună să fii pregătit pentru mai multe cazuri de COVID-19 în lunile mai reci. Dar singurul lucru pe care l-am învățat cu siguranță în ceea ce privește coronavirusul este că noi virusuri ne pot surprinde.

Știm, de asemenea, că contactul apropiat cu ceilalți oferă posibilitatea virusului să se răspândească, indiferent de vreme. Deci, trebuie să păstrăm distanța fizică față de persoanele cu care nu locuim în aceeași gospodărie și să purtăm în continuare măștile peste tot.

Din păcate, vom învăța cu exactitate modul în care schimbările meteo afectează pandemia efectiv trecând prin ea.