Comoară a naturii în România: cursa pentru a salva specia de pești veche de peste 65 milioane de ani

Pe o mică întindere a râului Valsan din România trăiește unul dintre cei mai rari pești din Europa și, probabil, din lume. Asprete, în vârstă de 65 de milioane de ani, a fost descoperit pentru prima dată de un student la biologie în 1956 și, de zeci de ani este pe cale de dispariție.

„După mulți ani încercând să o salveze, oamenii ne spuneau că specia era dispărută”, a declarat pentru BBC Nicolae Crăciun, un biolog în vârstă de 59 de ani. „Dar am fost siguri că există încă”.

Asprete, un mic pește nocturn care se ascunde sub stânci, are un viitor incert și se confruntă cu nenumărate amenințări. Estimările oficiale numără populația la aproximativ 10-15 exemplare, despre care se crede că există pe o porțiune de un km a Valsanului, râu puțin adânc și stâncos. Acest lucru se compară cu aproximativ 200 de exemplare la începutul anilor 2000.

Dar o mică echipă de oameni de știință și ecologiști militează pentru salvarea speciilor endemice de pești, cunoscute și sub numele de Romanichthys valsanicola. Și au fost încurajați de o descoperire recentă în râu.

Nutriționiștii nu cumpără niciodată alimentele astea din supermarket. Ce explicație au dat experții

A încercat să deschidă ușa avionului în care se afla, dar a fost oprit la timp de către echipaj și ceilalți pasageri. Ce a pățit bărbatul, după aceea

Cum se poate salva specia de pești

Într-o zi de la sfârșitul lunii octombrie, Andrei Togor, un biolog de pești, în vârstă de 31 de ani, monitoriza speciile de pește pescuit din Asprete, când a descoperit 12 exemplare într-o mică secțiune a râului Valsan. „A avea un Asprete în fața ochilor noștri a fost fantastic”, a spus el pentru BBC. „Este una dintre cele mai mari recompense pe care le poate obține un biolog de teren”.

Asprete este o așa-numită fosilă vie, ceea ce înseamnă că a supraviețuit de milioane de ani, în mare parte neschimbată. Dar doar șase decenii de activitate umană i-au afectat grav habitatul și populația.

Unul dintre impacturile majore asupra speciei a fost o serie de baraje hidroelectrice, construite pe rețeaua de râuri montane sub regimul comunist al României, la sfârșitul anilor 1960.

Până atunci, se crede că Asprete a locuit pe 30 de kilometri pe râul Valsan, precum și pe două râuri paralele: Argeș și Râul Doamnei. „A dispărut din Râul Doamnei pentru că nu mai era apă. Timp de un an albia a fost aproape uscată”, spune Andrei Togor. „Planului comunist nu-i păsa de această specie endemică. Acest pește este atât de rar din cauza oamenilor”.

În primăvară, alpinistul și conservatorul de renume Alex Gavan a decis să-și folosească profilul public pentru a trage un semnal de alarmă asupra acestei specii, care înseamnă „dur” în limba română. „Mi-am petrecut copilăria pe Valsan”, spune el. „Legendele despre pești atunci erau ca niște mituri, oamenii se întrebau dacă sunt încă în râu”.

„Salvarea acestei specii ar fi o inspirație că nu se pierde totul”

Împreună cu biologul Nicolae Crăciun și alți câțiva, a elaborat un plan de acțiune pentru salvarea peștilor preistorici. „Acest plan a luat naștere cu voluntari și cu banii noștri”, spune el. „Salvarea acestei specii ar fi o inspirație că nu se pierde totul”.

Pe măsură ce te aventurezi de-a lungul drumului de munte accidentat, treci pe lângă mai multe locuri de exploatare forestieră. Defrișarea este doar una dintre multele presiuni suplimentare asupra râului care amenință supraviețuirea peștilor fosili vii. Alte amenințări includ fragmentarea râului, degradarea habitatului, și furtul de pietriș de albie și pietre mari. „Mulți oameni iau pietre și nisip din râu pentru a le folosi în construcții”, explică oamenii de acolo.

Asprete este inclus pe lista speciilor pe cale de dispariție critică din Convenția de la Berna privind viața sălbatică și habitatele naturale europene. Mediul său este protejat prin lege ca sit Natura 2000 al UE și ca parte a rezervației naturale Valea Valsan. Dar militanții se plâng că regulile sunt încă ignorate.

Un plan oficial din 2016 al Ministerului de Mediu al României, văzut de BBC, pare să susțină argumentele militanților conform cărora Hidroelectrica, compania de stat care administrează barajele, nu respectă reglementările privind cantitatea de apă pe care ar trebui să o elibereze în aval.

Acest lucru îl amenință pe Asprete. „Debitul râului scade la zero, imediat în aval de baraj. În sezonul estival, scăderea debitului de acumulare în aval este uneori extrem de severă”, se menționează în document.

Un alt document al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului afirmă: „Pentru Asprete, cea mai importantă specie de pești din zonă, principalul pericol este nerespectarea fluxului de servitute din barajul Valsan”. „Este inacceptabil – și eu și echipa mea suntem aici pentru a schimba acest lucru”, spune Alex Gavan.

BBC a abordat Hidroelectrica pentru comentarii, dar nu a primit un răspuns oficial

Planul de acțiune pentru salvarea acestei specii include, de asemenea, restaurarea ecologică a bazinului râului Valsan, un gardian non-stop, sensibilizarea locală – și, în cele din urmă, un centru de conservare pe malul râului care se va dubla ca instalație de reproducere captivă.

„A avea un Asprete în captivitate ar putea fi o rezervă, dacă ar avea loc o catastrofă pe râu”, spune Nicolae Crăciun, adăugând că ar putea repopula râurile Argeș și Râul Doamnei. Alex Gavan spune că planul de acțiune va necesita finanțare de milioane de euro și îl consideră la fel de semnificativ pe cât va fi semnat prin ordin ministerial. „Va fi foaia de parcurs pentru salvarea speciei”.

Ca și în cazul tuturor proiectelor de conservare, este o cursă împotriva timpului. Cu toate acestea, descoperirea recentă a 12 pești Asprete a ridicat speranța că populația este mai abundentă decât sugerează estimările oficiale. „Asprete este o fosilă vie, trebuie să fie protejată cu cea mai mare importanță de către oamenii de știință”, spune Crăciun. „Sunt martori ai evoluției”.

Iar pentru Andrei Togor, supraviețuirea peștilor este „un barometru pentru sănătatea planetei noastre”. „A fost aici acum 65 de milioane de ani. Oamenii nu o pot distruge doar în 50 de ani – nu este corect”, spune el.