Tot ce nu știai despre scandalul WikiLeaks și arestarea lui Julian Assange

Julian Assange, fondatorul WikiLeaks a fost arestat pe 11 aprilie la Londra, dar toată povestea este una foarte complexă.

Imaginile cu bărbatul cu barbă albă scos cu forța dintr-o clădire au cucerit internetul și canalele TV zilele astea. Personajul este Julian Assange, un australian care a fondat WikiLeaks în 2006.

WikiLeaks este o platformă de whistleblowing, adică un site cu informații provenite de la avertizori de integritate pe care oficialii le vor clasificate, indiferent dacă asta este etic sau nu. A fost fondată pentru a obține și disemina documente și date secrete pe teme de război, spionaj, corupție și altele.

A publicat mai mult de zece milioane de documente și analize asociate acestora.

Cele 5 declarații controversate ale lui Trump despre NATO care ridică întrebări privind viitorul Alianței

Ambasadorul Turciei, critici dure la adresa României pentru lipsa autostrăzilor: „600 de kilometri până la Istanbul și facem zece ore. Este inacceptabil”

Dar lucrează platforma în slujba binelui suprem sau reprezintă o amenințare națională?

Ce acuzații aduc Statele Unite fondatorului WikiLeaks

În 2010, Guvernul SUA a lansat o investigație asupra WikiLeaks și a fondatorului său. În esență, Julian Assange este acuzat de către Statele Unite pentru că ar fi participat la un efort de hacking al computerelor armatei americane.

Documentele declasificate după arestarea acestuia descriu o legătură care a început în mai 2010, dintre Julian Assange și Chelsea Manning, un analist informațional din cadrul armatei americane. Acuzațiile aduse bărbatului se concentrează în jurul suportului pe care acesta l-a oferit lui Manning pentru a fura informații clasificate ale armatei.

Pe scurt, Assange a ajutat-o pe Manning să spargă parole stocate pe computerele Departamentului Apărării al Statelor Unite. Acestea i-ar fi permis femeii să se conecteze ca administrator pe computerele respective, pentru a putea descărca documente clasificate.

De ce a fost arestat abia acum?

Problemele cu legea ale lui Julian Assange au început înaintea celor în legătură cu WikiLeaks. În 2010, a fost acuzat de viol, în Suedia. Pentru a evita extrădarea, Assange a cerut azil politic ambasadei Ecuadorului de la Londra, de unde nu a mai ieșit din 2012.

Guvernul englez a căutat să-l aresteze pe acesta, dar a fost împiedicată de Ecuador, care l-a protejat permițându-i să stea pe teritoriul ambasadei sale.

Totul se reduce la motive politice. Statul sud-american i-a oferit azil politic lui Assange sub fostul președinte Rafael Correa, care a refuzat să facă pe plac Statelor Unite.

Succesorul acestuia, Lenín Moreno, a fost ales președinte al Ecuadorului în 2017. Atitudinea sa față de SUA era una mai împăciuitoare. I-a prezentat „musafirului” un set mai strict de reguli pentru a putea continua să locuiască pe teritoriul ambasadei.

Ca răspuns, Julian Assange a dat în judecată administrația prezidențială a statului Ecuador.

Asta a pus capac generozității președintelui sud-american, care a anunțat pe Twitter că atitudinea lui Assange făcea ca șederea acestuia la ambasadă să nu mai fie viabilă.

Ecuadorienii au poftit poliția britanică în ambasadă pentru a-l ridica pe Julian Assange.

Cele mai importante dezvăluiri marca WikiLeaks

WikiLeaks a ajuns în atenția publică datorită informațiilor dezvăluite de Chelsea Manning. Printre cele mai controversate dezvăluiri au fost documentele și imaginile din războaiele Statelor Unite cu Irak și Afganistan. Au arătat cum armata americană a ucis sute de civili în urma unor incidente neraportate.

Cel mai șocant a fost videoclipul din Bagdad în care soldații armatei americane omoară civili dintr-un elicopter, în timpul războiului din Irak. Tot atunci au murit și doi jurnaliști ai agenției de știri Reuters.

De asemenea, WikiLeaks a făcut publică și informația conform căreia oficialii americani i-ar fi spionat și supravegheat pe cetățeni. Organizația americană CIA ar fi reușit să acceseze dispozitivele oamenilor, precum telefoane, computere, televizoare sau chiar mașini.

WikiLeaks pare să fi jucat un rol și în cazul alegerilor prezidențiale americane din 2016, când Donald Trump a devenit președinte. A publicat sute de mailuri în timpul campaniei electorale a lui Hillary Clinton, din perioada în care aceasta a fost Secretar de Stat.

Este Julian Assange un personaj pozitiv sau negativ?

În acest caz, părerile sunt împărțite. De o parte sunt cei care îl susțin publicația și pe fondatoul WikiLeaks. Consideră inițiativa drept una care dezvăluie în mod transparent ceea ce oamenii de la putere încearcă să țină secret. De asemenea, mulți menționează și libertatea presei drept motiv pentru care WikiLeaks ar trebui lăsată în pace.

Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist din Marea Britanie este de partea publicației. Spune că Assange a adus dovezi importante ale atrocităților din Irak și Afganistan iar guvernul britanic ar trebui să se opună extrădării acestuia.

De asemenea, Assange are de partea sa și Reporters Without Borders, organizație care luptă pentru libertatea presei. Aceasta susține că Marea Britanie ar trebui să nu-l trimită pe fondatorul WikiLeaks înapoi în Statele Unite. Ar seta un precedent periculos pentru jurnaliști și avertizori de integritate.

Donald Trump a lăudat și el inițiativa WikiLeaks în 2016. Ceea ce nu e deloc surprinzător, dacă ne gândim că platforma a dezvăluit mailurile contracandidatei sale. Președintele american pare să se fi dezis de WikiLeaks acum, potrivit declarației sale după arestarea lui Assange că nu știe nimic despre această platformă.

Pe de altă parte, unii văd WikiLeaks drept periculoasă și cred că reprezintă o amenințare asupra securității naționale. Inițiativa ar putea încuraja furtul proprietății guvernului.

Mike Pompeo, directorul CIA, a numit WikiLeaks un serviciu ostil de informații, iar pe Julian Assange l-a catalogat drept un narcisist cu legături rusești care „face treaba murdară a altora pentru a deveni faimos”.

În ceea ce privește acuzația de viol, bineînțeles, Assange spune că e nevinovat. Spune că acuzațiile nu sunt decât o încercare a americanilor de a-l extrăda în Statele Unite.

E adevărat, acțiunile de hacking ale lui Assange nu sunt legale, dar scopul acestuia pare să fi fost unul nobil. Sau cel puțin asta susține el.

Ce se va întâmpla acum

Decizia de extrădare stă în mâinile Marii Britanii. Julian Asssange riscă cinci ani de închisoare dacă va fi trimis înapoi în Statele Unite, acuzat de conspirație pentru infiltrarea în computere care conțin informații clasificate, potrivit TechCrunch.

Totuși, dacă guvernul britanic decide să îl extrădeze pe acesta, procesul ar putea dura ani buni.