Cele mai importante evenimente din România în 2019

2019 e pe cale să se încheie. A fost un an cu multe evenimente în plan politic și social. Unele te-au șocat, altele te-au bucurat sau te-au indignat. Ți-am pregătit un top 5, ca să vezi cam ce a însemnat anul ăsta pentru România.

La final de an, unii își fac planuri pentru anul viitor. Alții se uită în urmă și analizează ce a fost. Mulți merg pe ambele variante și, de multe ori, concluzia e una care poate fi cuprinsă în celebra vorbă românească: „așa e viața, cu bune, cu rele”.

Nici anul care stă să se încheie nu avea cum să fie altfel. Mai sunt câteva zile și intri în 2020. Până atunci, hai să-ți aduci aminte ce ți-a marcat atenția anul acesta. Au fost multe, evident. Nu puteau fi cuprinse toate.

Dar am făcut un top 5 pe care îl găsești mai jos. Pentru un top mai amplu, găsești și pe YouTube videoul în care am rezumat anul.

Nicolae Ciucă a demisionat de la conducerea partidului PNL, după rezultatele de la alegerile prezidențiale 2024: ”Epoca Iohannis s-a încheiat!”

Ce discurs a ținut Călin Georgescu, după ce l-a depășit pe Marcel Ciolacu în sondajele turului I ale alegerilor prezidențiale: ”A renăscut curajul de a fi român!”

Alegerile europarlamentare și prezidențiale

Ai trecut printr-un an cu două runde de alegeri: europarlamentarele pe 26 mai și prezidențialele în luna noiembrie. Prezența în vară la scrutinul pentru ocuparea fotoliilor din Parlamentul European a fost una record: peste 49% dintre români s-au prezentat la vot la secțiile din țară și din diaspora.

A fost un interes masiv și datorită referendumului pe justiție, promis de președintele Klaus Iohannis și organizat în aceeași zi cu europarlamentarele. Ca să-ți faci o idee: pe 26 mai s-au prezentat la urne mai multe persoane decât la parlamentarele din 2016 – când prezența a fost de puțin peste 39%. Clasamentul îl știi deja: PNL pe primul loc, urmat de PSD și USR la mică distanță – un scor care avea să dea speranțe mari partidului condus de Dan Barna.

Dar n-a durat mult.

Au venit alegerile prezidențiale din luna noiembrie, iar Dan Barna n-a reușit să intre în primul tur. S-au înfruntat, în schimb, în finala de pe 24 noiembrie Klaus Iohannis și Viorica Dăncilă. Primul a câștigat fără probleme, o victorie extrem de previzibilă.

Căderea Guvernului Dăncilă

Înainte de eșecul de la prezidențiale, PSD a mai suferit unul. Pe 10 octombrie, Guvernul Dăncilă a fost demis prin moțiune de cenzură. Al treilea premier pus în funcție de social-democrați după alegerile parlamentare din 2016 era trimis acasă prin votul deputaților și senatorilor.

Au fost trădări, plecări de la un partid la altul, negocieri în spatele ușilor închise și la miezul nopții. Liberalii, ajutați și de alte partide, au reușit să debarce Guvernul PSD, considerat de mulți creierul unor măsuri economice extrem de controversate, unele chiar nocive. După eșecul de la prezidențiale, Viorica Dăncilă a pierdut și șefia PSD.

Și posibil să nu mai auzi multe lucruri despre fostul premier în 2020.

Primele sentințe în dosarul Colectiv

Pe final de an au venit și primele sentințe în dosarul Colectiv. O anchetă începută în urmă cu patru ani, după incendiul izbucnit pe 30 octombrie în clubul bucureștean. Zeci de morți, puțini inculpați. Au murit atunci 64 de persoane. Unele în seara incendiului, altele în următoarele zile. O a 65-a persoană s-a sinucis ulterior.

La aproape patru ani de la acea tragedie, apărea în spațiul public și un clip ținut la secret. Acolo ai văzut intervenția haotică a autorităților. La televizor, decidenții îți spuneau că totul e în regulă. În realitate, lucrurile stăteau exact pe dos.

Printre cei condamnați în primă instanță se numără cei trei patroni ai clubului – Alin Anastasescu, Costin Mincu și Paul Cătălin Gancea – care au primit, pentru acuzația de ucidere din culpă, câte 11 ani și 8 luni de închisoare.  12 ani și 8 luni este pedeapsa primită de patroana firmei care a asigurat spectacolul pirotehnic, în timp ce fratele ei a primit o pedeapsă de 3 ani și jumătate.

Cei doi pirotehniști, Viorel Zaharia și Marian Moies au fost condamnați la 9 ani și 8 luni de închisoare, respectiv  10 ani de detenție.

Cei doi ofițeri de la ISU care au controlat clubul Colectiv au primit câte 9 ani și două luni de închisoare, iar fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a primit 8 ani și jumătate de închisoare. Cele două angajate ale Primăriei, de asemenea, au fost condamnate la 7 și 8 ani de închisoare cu executare.

Curtea de Apel București va lua decizia finală. Cel mai probabil se va întâmpla anul viitor.

Cazul Caracal

Vara anului 2019 a fost marcată de tragedia din Caracal. Dispariția Alexandrei Măceșanu, adolescenta care a sunat în zadar de trei ori la 112, i-a trimis pe polițiști la locuința lui Gheorghe Dincă. S-a descoperit ulterior că bărbatul în vârstă de 66 de ani se face vinovat și de dispariția unei alte fete, Luiza Melencu, în luna aprilie.

Principalul suspect în cazul crimelor de la Caracal a recunoscut că le-a luat la ocazie pe ambele adolescente, le-a abuzat sexual și apoi le-a ucis cu brutalitate. Una dintre crime a fost confirmată de rezultatele ADN, în cazul celeilalte încă se mai așteaptă o nouă expertiză.

Crimele din Caracal au scos la iveală hibele din sistemul de ajutor 112. Alexandra Măceșanu a sunat de trei ori la 112, iar Poliția n-a reușit să o localizeze. Imediat după mediatizarea cazului, oficialii s-au grăbit să iasă în față și să anunțe diverse soluții. Dar acel caz a arătat că, de fapt, România te lasă să mori chiar și atunci când ceri ajutorul prin sistemul unic de urgență.

Caracal era pentru majoritatea românilor, până în vara lui 2019, cel mult subiectul unor bancuri mai mult sau mai puțin reușite. A devenit, între timp, orașul unor crime oribile și punctul central al unui caz care-ți arată că țara asta merge cu frâna de mână trasă.

Și o face de vreo 30 de ani încoace.

Condamnarea lui Dragnea

27 mai 2019. Liderul PSD de la acea vreme, Liviu Dragnea, e condamnat definitiv la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. E omul despre care s-a spus că a controlat, la un moment dat, tot ce se întâmpla în România. Era șeful celui mai mare partid, formațiunea care-și spulbera adversarii politici la parlamentarele din 2016, în contextul absenteismului de la urne.

Dar, încet-încet, lațul se strângea în jurul lui Dragnea și al partidului său. Repetatele încercări de a mutila justiție, atacurile la adresa mediului privat și criticile aduse oamenilor care ieșeau să protesteze în stradă aveau să aducă scăderea accelerată în sondaje a PSD.

Ordonanța 13, momentul 10 august – sunt doar câteva acțiuni marca PSD pe care lumea nu le uită ușor. Votul de la europarlamentarele din 26 mai a sancționat, de fapt, toate aceste derapaje.

A doua zi, Liviu Dragnea avea să fie condamnat definitiv. Înainte de a afla sentința, fostul lider al PSD spunea că nu vrea să plece, citez, ”ca prostul din această viață și din această funcție”.

Fizic, a plecat din politică și din libertate cu un model Dacia Duster, de culoare albastră. Din punct de vedere moral, te las pe tine să judeci.