Savanții care folosesc maioneză pentru a studia fuziunea nucleară

Ce îți vine în minte când te gândești la fuziune nucleară – atomi, laboratoare, savanți în halate albe? Oricum ar fi, maioneza probabil că nu este pe acea listă.

Ei bine, cercetarea fuziunii nucleare din Statele Unite ale Americii ar putea să depindă mai nou de maioneză. Pentru a recrea condițiile necesare pentru reacțiile de fuziune, fizicienii folosesc studii de limitare a inerției. În cazul de față, acest lucru înseamnă folosirea de pelete de metal înghețate, de mărimea unor boabe de mazăre. Acestea sunt plasate într-o cameră centrifugă și bombardate cu lasere de mare putere, care comprimă gazul și îl încălzesc la câteva milioane de grade Kelvin.

Tot procesul descris mai sus se petrece în câteva nanosecunde. Potrivit Phys, are și un efect secundar mai puțin plăcut, anume că peleții explodează înainte să atingă condițiile de fuziune. Pentru a înțelege cum trebuie fuziunea nucleară, oamenii de știință trebuie să înțeleagă și procesele fizice mai bine.

Profesoara de mecanică și inginerie Arindam Banerjee de la Lehigh University studiază dinamica materialelor în medii extreme. Ea și echipa ei au construit mai multe dispozitive menite să măsoare forțele din studiile de limitări de inerție. O parte din investigație a fost fenomenul instabilității dintre două materiale de densități diferite în condiții extreme.

Un club din Sighișoara a luat foc în noaptea de Crăciun. Ce ar fi cauzat incendiul, 150 de persoane au fost evacuate

Ce preparate au mâncat deținuții din închisorile din România în prima zi de Crăciun. Regim special pentru diabetici

Pentru a înțelege cum interacționează metalul topit și gazele, cercetătorii au căutat să mimeze metalul. Astfel, au aflat că proprietățile materiale și dinamica metalului topit sunt foarte asemănătoare cu ale maionezei reci. În cadrul experimentelor, echipa a turnat maioneză într-un container de plexiglass. Mai apoi, au supus conținutul paharului la aceleași condiții la care ar fi expus și metalul topit. Echipa a publicat descoperirile experimentului în jurnalul Physical Review E, în ceea ce este unul din rarele exemple de studii științifice cu maioneză.