20 ian. 2019 | 20:21

Problema pe care nici inteligența artificială nu o poate rezolva

ACTUALITATE
Problema pe care nici inteligența artificială nu o poate rezolva

E ușor să crezi că inteligența artificială poate rezolva majoritatea problemelor, dar acest lucru este departe de adevăr.

Un studiu internațional realizat de o echipă de matematicieni și cercetători specializați în inteligența artificială arată că până și cele mai inteligente algoritmuri pot fa greș când vine vorba de regulile matematice.

„Avantajele matematicii, totuși, pot veni uneori cu un cost… pe scurt… nu totul este demonstrabil”, au subliniat cercetătorii, care au fost conduși de omul de știință  Shai Ben-David, de la University of Waterloo. „Aici arătăm că învățarea automată împărtășește această soartă”.

Recunoașterea limitărilor matematice are legătură cu Kurt Gödel, care a dezvoltat în anii 1930 așa numitele teoreme ale incompletitudinii. Acestea sunt practic două propoziții care sugerează că nu toate întrebările matematice au o soluție.

Cercetările conduse de Ben-David sugerează că acele teoreme se aplică și la învățarea automată a inteligenței artificiale. Mai exact, abilitatea unei mașini de a învăța poate fi constrânsă de reguli matematice ce nu pot fi demonstrate. Concret, o inteligență artificială se confruntă cu o problemă de nerezolvat, pe care nu o poate rezolva printr-un simplu răspuns de tip adevărat sau fals.

„Pentru noi, a fost o surpriză”, a zis cercetătorul senior și matematicianul Amir Yehudayoff, de la Technion-Israel Institute of Technology.

În cadrul studiului, echipa a investigat o problemă de învățare automată denumită estimarea maximului (EMX), prin care un website caută să ofere reclame personalizate vizitatorilor care intră cel mai des pe site, deși nu se știe dinainte ce vizitatori vor intra pe site. Oamenii de știință au spus că această problemă prezintă similitudini cu ipoteza continuumului, un paradox matematic.

„[Cercetătorii] au identificat o problemă de învățare automată a cărei soartă depinde de ipoteza continuumului, lăsându-i rezoluția mereu departe de a fi atinsă”, a explicat matematicianul Lev Reyzin, de la University of Illinois din Chicago, care nu a fost implicat în cercetare.