NASA vrea să facă avioane care zboară ca păsările (la propriu)

NASA și MIT regândesc morfologia aripilor avioanelor, pentru a le face mai sigure și mai eficiente. În viitor, avioanele ar putea „bate” din aripi la fel ca păsările.

Nu-ți imagina că vor fi niște bătăi de aripi ca la păsările Colibri, dar inginerii de la NASA și MIT au descoperit că aeronavele ar fi mai eficiente dacă ar avea aripi flexibile.

De vreo o sută de ani, avioanele sunt concepute să arate și să funcționeze pe baza acelorași principii. Ar putea să fie mai eficiente de-atât, dar atât au permis mijloacele tehnologice în tot acest timp. Până acum! NASA crede că are tot ce-i trebuie pentru a duce zborul la un nivel superior, revoluționar.

De ce vrea NASA să transforme avioanele într-un fel de păsări

Imagine via NASA

Păsările rămân în continuare maeștrii aerului pentru că natura le-a înzestrat cu aerodinamica, greutatea și flexibilitatea ideale pentru a sfida gravitația. Cu toate că omul a reușit să atingă viteza sunetului în zbor, avioanele noastre nu sunt decât imitații imperfecte ale păsărilor.

Motivul pentru care caloriferul se montează sub fereastră. Explicația la care nu te-ai fi gândit

Ce trebuie să faci ca peștele congelat să aibă gust proaspăt. Trucul simplu cu un singur ingredient

Specialiștii de la NASA și MIT consideră că cea mai evidentă slăbiciune a aeronavelor apare în timpul virajelor. Din cauza rigidității de la baza aripilor, avioanele trebuie să schimbe direcția în zbor într-o manieră relativ riscantă și ineficientă.

Secretul stăpânirii acestui aspect este ca aripile să se poată plia ușor, la fel ca aripile păsărilor și la fel cum au gândit prima dată frații Wright primul lor aparat de zbor. Acest mecanism ar crește manevrabilitatea aeronavei.

Cum vrea NASA să modifice aripile aeronavelor

Imagine via NASA

Noul sistem de asamblare face posibilă deformarea întregii aripi sau a unor părți din aceasta prin încorporarea în structura sa a unui amestec de componente rigide și flexibile. Subansamblele mici, care sunt înșurubate împreună pentru a forma un cadru deschis și ușor, sunt apoi acoperite cu un strat subțire de material polimeric similar cu structura.

Rezultatul este o aripă mult mai ușoară și, astfel, mult mai eficientă din punct de vedere energetic decât cele cu design convențional, fie din metal, fie din compozite.

Imagine via NASA

Deoarece structura care formează mii de triunghiuri mici de corzi de tip matchstick este compusă în mare parte din spațiu gol, ea formează un metamaterial mecanic care îmbină rigiditatea structurală a unui polimer de tip cauciuc și ușurința extremă și densitatea scăzută a aerogelului.

NASA lucrează la acest proiect de prin 1996 și nu pare să fi renunțat la idee, deci miza este mare.