Unde se află Groapa Marianelor, cel mai adânc loc de pe Pământ

Muntele Everest este considerat de mulți ca fiind cel mai înalt vârf din lume, iar Groapa Marianelor este cel mai adânc loc de pe suprafața Pământului.

Vârful Everest este considerat de mulți ca fiind cel mai înalt loc de pe planetă, însă asta doar dacă măsurătoarea începe de la nivelul mării. Dacă măsurătoarea începe din centrul Pământului atunci acesta este surclasat de vulcanul Chimborazo din Ecuador.

Dacă în privința celui mai înalt loc sunt dispute, cel mai adânc loc de pe suprafața planetei noastre este Groapa Marianelor cu 11.022 de metri adâncime.

Groapa Marianelor se află la nord de ecuator în apropiere de Insulele Mariane ce aparțin de Melanezia. Groapa se află situată la circa 2.000 km est de Insulele Filipine și la sud de insula Guam. La nord groapa se continuă în groapa Bonin, care continuă, la rândul ei, mai departe în nord în groapa Japoniei.

Cu cine se iubește Simona Trașcă. Focoasa blondină e foarte fericită alături de noul ei partener de viață

Țara din Europa în care poți cumpăra tămâie direct de la Lidl. Mii de români lucrează aici

Poluarea a ajuns și în Groapa Marianelor, cel mai adânc loc de pe Pământ

Cu toate că Groapa Marianelor poate părea o zonă întunecată și lipsită de viață, aceasta găzduiește mai multe forme de viață decât te așteptai. Navele Okeanos Explorer au cercetat regiunea în 2016 și au găsit specii precum corali, meduze și caracatițe.

Jacques Piccard și Don Walsh au reușit să ajungă la fundul groapei după o călătorie de patru ore și 48 de minute. Cei doi au atins adâncimea de 10.916 metri la 23 ianuarie 1960.

Locul a revenit în atenția presei după ce cercetătorii au descoperit o pungă de plastic pe fundul celei mai adânci gropi oceanice din lume.  Punga este cunoscută drept bucata de plastic care a ajuns cel mai adânc în straturile planetei. Oamenii de știință știu de existența acestei pungi încă din mai, 1998. Pe atunci, un submarin robotic de adâncime a surprins imagini cu ea în timp ce analiza zona.

Plasticul este util din multe puncte de vedere, dar problema este că este folosit doar o dată, apoi aruncat. De acolo, procesul de descompunere poate dura de la 450 la 1.000 de ani.