15 oct. 2019 | 08:30

Cum ar fi posibil să-ți regenerezi părți ale corpului la fel ca șopârlele

ȘTIINȚĂ
Cum ar fi posibil să-ți regenerezi părți ale corpului la fel ca șopârlele

După cum știi șopârlele au capacitatea de a-și regenera țesuturilor, iar potrivit unui nou studiu se pare că și oamenii pot face acest lucru.

Oamenii de știință de la Universitatea Duke, din Carolina de Nord (SUA), au descoperit că oamenii își pot regenera cartilajele asemenea șopârlelor. Mai mult, se pare că acest mecanism de reparare este mult mai puternic la călcâie decât în alte părți ale corpului.

Descoperirea făcută de specialiști i-ar putea ajuta pe aceștia să dezvolte noi tratamente împotriva artrozei – boală care duce la pierderea cartilajelor sau la deteriorarea oaselor.

Mecanismul pe care îl au în comun oamenii și șopârlele

Potrivit cercetătorilor șopârlele, precum și alte animale care au abilități de regenerare, au un tip specific de moleculă numită microARN, care se găsește și în corpul uman. Însă, în cazul oamenilor, acest mecanism nu este la fel de puternic pentru toate părțile corpului. De exemplu, moleculele de microARN sunt mai active în glezne și mai puțin active în genunchi și șolduri.

În plus, studiul mai arată că „vârsta” cartilajului – adică dacă proteinele și-au schimbat structura sau au suferit conversii de aminoacizi – depinde de localizarea sa în organism. Cartilajul este „tânăr” la glezne, „de vârstă mijlocie” în genunchi și „bătrân” la șolduri. Această corelație se aliniază modului în care animalele își regenerează cel mai rapid cozile sau capetele picioarelor.

De asemenea, oamenii de știință știau că oamenii de ceva timp că oamenii au capacități de regenerare, dar nu se așteptau să fie atât de eficiente. Un caz concret ar fi vârfurile degetelor ale copiilor mici, care chiar dacă sunt amputate încep să se regenereze, dacă sunt tratate corect.

„A fost extrem de incitant să descoperim că regulatorii regenerării extremităţilor la șopârle par să fie şi aceleaşi care controlează repararea ţesutului la articulaţiile umane”, a declarat Ming-Feng Hsueh, principalul autor al studiului.