11 iun. 2019 | 10:04

Cum a ajuns București cu Firea într-un „faliment” nedeclarat în doar trei ani

ACTUALITATE
Cum a ajuns București cu Firea într-un „faliment” nedeclarat în doar trei ani
Gabriela Firea / Facebook

Gabriela Firea, primarul Capitalei, a aruncat cu bani în stânga și-n dreapta. Acum se plânge că Bucureștiul e într-un „faliment” nedeclarat. Cum arată însă cifrele care au dus Capitala aici?

Primarul București, în cazul de față Gabriela Firea, este politicianul care are în spate, din punct de vedere nominal, cele mai multe voturi, după președintele țării. Dar asta nu înseamnă neapărat că livrează ceva în schimbul încrederii acordate.

Ai tot auzit-o în ultimele zile pe Gabriela Firea plângându-se că Primăria Capitalei și cele de sector nu prea mai au bani. Ar fi pe marginea prăpastiei, sugerează edilul-șef, care nu se ferește să vorbească despre un „faliment” nedeclarat la nivelul municipalității.

„Eu sunt mult mai preocupată în acest timp de faptul că atât Primăria Capitalei și de sector au un buget mult mai mic decât cel prognozat. Îmi pare rău că dintre colegii mei primari m-au lăsat să mă bat singură cu știți dumneavoastră cine. Pentru că probabil unii s-au bucurat că s-au tăiat bani de la Primăria Capitalei, dar acum toți suntem în faliment nedeclarat. În momentul în care nu mai poți să îți asiguri funcționarea, activitatea curentă”.
Gabriela Firea, înaintea unei ședințe CEx a PSD

Primarul vede vinovați în altă parte. Poate la Guvern, poate la Ministerul Finanțelor, poate la partid.

Problemele din București nu au apărut de ieri, de azi. Sunt unele vechi și pot fi puse pe seama unei ineficiențe administrative. Dacă arunci cu bani în orice altă parte, dar mai puțin în investițiile care contează, te poți trezi că strategia e falimentară. Gabriela Firea conduce Bucureștiului de trei ani de zile. Și are multe bile negre în dreptul mandatului.

Cum arată bugetul Bucureștiului pe anul 2019, pe finalul mandatului lui Firea

București are, pentru 2019, cel mai mare buget din țară. Nu e nimic greșit aici, e capitala țării și e normal să fie cea mai puternică din punct de vedere financiar. Dar numai că acei bani trebuie cheltuiți eficient.

Bugetul Capitalei pentru 2019 este de 1,4 miliarde de euro – ceea ce înseamnă cam 6,7 miliarde de lei. E o sumă uriașă, cu un miliard de lei mai mare față de anul trecut. Gabriela Firea susținea că va fi un an mai dificil, dar estimările de venituri sunt mai mari. Pe undeva trebuie să fie o neconcordanță.

Pe hârtie, toate par lapte și miere. Primarul-general își propune să aloce pentru infrastructură şi investiţii în jur de 370 de milioane de euro. Banii vor fi cheltuiți, între altele, pentru lărgirea străzii Fabrica de Glucoză, finalizarea Pasajului Ciurel și modernizarea patinoarului Flamaropol.

Se urmărește, de asemenea, și consolidarea clădirilor cu bulină roșie. Vreo câteva sute de milioane de euro vor merge și pentru subvențiile de căldură și transportul public.

„Ne-am dorit ca Bucureştiul să aibă un buget mai mare, să alocăm bugete mai generoase către domenii precum sănătate, social, infrastructură, şi cultural. Suntem, însă, într-un an mai dificil din punct de vedere financiar. Deşi în proiectul de buget al Capitalei la venituri totale, am prevăzut suma de 6,7 miliarde de lei, în acest an avem alocat de la Ministerul de Finanţe doar 3,25 de miliarde. Primăria Capitalei este un caz unic în ţară: este singura unitate administrativ-teritorială care nu încasează taxe şi impozite, depindem în proporţie de 92% de alocările de la bugetul de stat, care sunt mai mici din diverse cauze – înţeleg că nu sunt colectări”.
Gabriela Firea, primar București

Ce vrea să spună primarul-general e că banii care ți se rețin ție din salariu, ca impozit pe venit, dacă lucrezi în București, merg către Ministerul Finanțelor și apoi se întorc la Primăria București, sub formă de alocări. E veșnica dispută dintre primari și Guvern, similară cu cea de la începutul anului, când edilii s-au plâns că Finanțele nu alocă pe măsura taxelor colectate de la angajați din comunitățile pe care le conduc.

Firea aruncă vina în curtea Guvernului, dar controversele sunt legate, de fapt, de cum s-a făcut proiectul de buget pe anul acesta. Finanțele alocă, într-adevăr, mai puțini bani către edili, pentru că a fost micșorată cota din impozitul pe venit pe care o direcționează Primăriilor.

Pentru a avea o vedere de ansamblu trebuie aruncată o privire și în alte parte. Mai exact, chiar în Primăria condusă de Gabriela Firea.

Nicușor Dan a atras atenția că veniturile pe anul acesta au fost, de fapt, umflate și considera că e absurd ca o instituție care are pe mână un buget de un miliard de euro să intre în faliment.

„E adevărat, primăria ia mai puţin – de la 3,71 miliarde de lei la 3,27 de miliarde de lei, e o scădere de 15% – dar asta înseamnă numai 0,46 miliarde. Diferenţa între ceea ce zice azi primăria că nu încasează, cele 2,37 de miliarde, şi aceşti 0,46 de miliarde, pe care ştiam de la început că primăria nu îi va lua de la stat din impozitul pe venit sunt bani cu care Gabriela Firea a umflat în mod artificial bugetul în aprilie, când l-a supus votului CGMB”.
Nicușor Dan într-o o analiză detaliată a celor susținute.

Buget Firea primaria Bucuresti (1)

Nicușor Dan / Facebook

Dacă cifrele au fost sau nu umflate, vom vedea spre sfârșitul anului. Contează mai mult cum s-a ajuns aici.

Cum a ajuns București de la bogăție la „faliment” după trei ani cu primar PSD

Fie că ai votat-o sau nu pe Gabriela Firea, dacă stai în București, nu ai cum să nu observi problemele cu care se confruntă orașul ăsta. Traficul e sufocant, gradul de poluare e ridicat și, din când în când, mai apar crize de genul Radet care te lasă fără căldură și apă caldă.

În privința bugetului, însă, marea bilă neagră din mandatul Gabrielei Firea este înființarea celor 22 de societăți municipale. Înființarea unora dintre ele a fost declarată chiar ilegală de instanță, dar asta contează mai puțin din moment ce au reușit să absoarbă, din bugetul Primăriei, sume importante de bani.

Cei de la USR arătau că aceste societăți municipale, prin care Primăria dorea să finanțeze toate proiectele din București, fără să mai apeleze la firme private, au înghițit nu mai puțin de 2,8 miliarde de lei. Aproape jumătate din bugetul pe 2019.

Pe rolul instanței există un proces pentru dizolvarea lor și, dacă judecătorii vor decide că ele sunt ilegale și că trebuie desființate definitiv, atunci acei bani au fost aruncați pe fereastră. Nici proiectele nu se mai fac, nici sumele alocate nu pot fi redirecționate rapid. Asta presupune un proces lung de licitații și etape juridice, proces specific achizițiilor publice.

Sunt companii care au înghițit bani și care nu au făcut nimic. Și dacă ți se pare că dezastrul nu este suficient de mare, atunci poate ar trebui să știi că Primăria Capitalei are mai mulți angajați decât Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană numără în prezent aproximativ 43.000 de angajaţi, în timp ce Primăria Capitalei are peste 45.000. Cifrele au fost prezentate de Sorin Ioniță, președintele Expert Forum. Angajații UE deservesc 500 de milioane de cetățeni, iar PMB trei milioane.

Buget Firea primaria Bucuresti (2)

Sorin Ioniță / Expert Forum

Aparatul administrativ al municipalității a fost balonat, evident, cu înființarea companiilor municipale. Sunt oameni care încasează salarii, lună de lună, din banii bucureștenilor, fără ca cineva să poată spună concret cu ce se ocupă ei.

Din mandatul Gabrielei Firea au mai fost, de asemenea, controversat și alocările sub formă de stimulente financiare. Pentru acest an, își propune să dea vreo 11 milioane de euro pentru biserici. Asta după ce a alocat deja sume importante către Catedrala Națională.

Există și câteva bile albe din mandatul Gabrielei Firea. Puține, ce-i drept. Primăria a cumpărat 400 de autobuze noi, iar primul lot a ajuns deja la București. Cum-necum, ele circulă pe străzi și măcar au dispărut multe dintre autobuzele vechi și extrem de poluante. Au mai apărut, ici-colo, niște piste de biciclete, iar fațadele câtorva clădiri au fost reabilitate.

În total, în trei ani de mandat, Gabriela Firea a avut pe mână aproximativ patru miliarde și jumătate de euro. E o sumă uriașă și, în aceste condiții, nu prea îți poți permite să vorbești de faliment.

Cineva, undeva, a greșit. Fie calculele, fie modul în care s-a cheltuit.