Cinci argumente pe care să le dai celor care nu cred în schimbarea climatică

Dacă recentele temperaturi uriașe din Europa nu au convins, poate aceste argumente te vor ajuta să explici mai bine ce e cu schimbarea climatică.

Deși dovezile sunt mai clare ca niciodată, încă există destul de mulți oameni care nu cred că schimbarea climatică e reală, în frunte cu președintele Donald Trump.

Schimbarea climatică este una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă planeta noastră la momentul actual. Totuși, cum există oameni care cred că vaccinurile dau autism sau că omul nu a ajuns niciodată pe Lună, le fel există și o parte a populației care neagă amenințările schimbării climatice.

Să schimbi păreri în ceea ce privește probleme atât de controversate este destul de dificil. Totuși, aceste argumente te-ar putea ajuta în următoarea dezbatere legată de schimbarea climatică.

Cum să faci pufuleți chiar la tine acasă. Ai nevoie doar de două ingrediente banale

Ana Baniciu și-a botezat fiul în secret. Primele imagini cu cel mic în brațele nașei Raluka

Schimbarea climatică și încălzirea globală

Termenii de încălzire globală și schimbare climatică sunt deseori folosiți interșanjabil, însă nu sunt una și aceeași chestie. Prima nu este decât una dintre schimbările produse în atmosferă în cadrul fenomenului mai larg numit schimbare climatică. Acest lucru ar fi bine de clarificat, mai ales dacă iei în considerare cât de des este folosit ca argument împotriva existenței schimbării climatice. Astfel, cei care neagă fenomenul spun că nu ar fi unul real, pentru că ei tot trec prin ger în timpul iernii.

Însă acesta este și el un factor pe care îl voi explica mai jos.

Totuși, problema este una reală. În urma valului de căldură care a acoperit Europa, în Paris, termometrele au arătat joi, 25 iulie, 42.6 grade Celsius – cea mai mare temperatură pe care orașul a văzut-o vreodată în istorie. Acesta nu este decât un exemplu al unui fenomen mai larg.

Încălzirea globală este evidentă și la nivel mai mare. Astfel, ultimii cinci ani au fost desemnați drept cei mai călduroși ani din lume, de când a început să se țină evidența, în anul 1850. Anul 2018 a fost al patrulea cel mai fierbinte an, iar înaintea lui se află, în ordine, 2016, 2017, 2015. Pe locul cinci se află anul 2014.

La cum se arată lucrurile, la sfârșitul anului, 2019 ar putea ajunge chiar primul în acest top.

Topirea alarmant de rapidă a ghețarilor

Un alt argument important prin care poți arăta că schimbarea climatică e adevărată îl reprezintă faptul că ghețarii dispar și se topesc rapid. Lucrurile funcționează așa: un ghețar acumulează gheață pe timpul iernii iar aceasta se topește pe timpul verii. Totuși, atunci când gradul de topire din timpul verii este mai mare decât cel de acumulare din timpul iernii, ghețarul începe să dispară.

Groenlanda a pierdut, în medie, 286 de miliarde de tone de gheață între anii 1993 și 2016, arată date oferite de NASA. În Antarctica, media este de 127 de miliarde de tone de gheață topite în aceeași perioadă de timp.

De asemenea, și gradul de acoperire al zăpezii chiar și de pe cele mai înalte vârfuri muntoase a scăzut dramatic. Potrivit studiilor, zăpada dispare mult mai repede în timpul anului decât o făcea înainte. De exemplu, în cazul masivului Kilimanjaro, 85% din stratul de zăpadă din vârf s-a topit.

Fenomene climatice neobișnuite

O altă modalitate prin care se pot observa efectele reale ale schimbării climatice o reprezintă apariția unor fenomene meteorologice extrem neobișnuite. Fie ele valuri de căldură extremă, vortexuri polare, furtuni, tornade sau inundații masive, toate sunt și ele efecte ale schimbării climatice. Deși nu sunt numai consecințe ale acesteia, schimbarea climatică nu doar le face mai posibile să se întâmple, ci contribuie și la mărirea gradului de severitate al acestora.

Aici se ridică și întrebarea: Bine, dar dacă încălzirea globală e adevărată, de ce Statele Unite s-au confruntat la începutul anului cu temperaturi negative record, de până la -46C? Sau de ce a nins în deșert și în Hawaii? Totuși, acest lucru nu arată că schimbarea climatică e o minciună. Dacă unele zone se confruntă cu frig cumplit nu înseamnă că planeta noastră  nu continuă să se încălzească pe măsură ce omenirea continuă să trimită și mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă.

Pentru asta, e important să înțelegem diferența dintre vreme și climă. Vremea se referă la condițiile atmosferice într-un anumit moment, în timp ce clima se referă la trenduri și pattern-uri atmosferice pe o perioadă mai lungă de timp. Astfel e posibil ca într-o anumită zonă, într-un anumit punct din timp, să fie neobișnuit de frig, dar temperatura să fie într-o continuă creștere la nivel global.

Încălzirea fără precedent a oceanelor și creșterea nivelului mării

Un alt bun indicator al existenței schimbării climatice îl reprezintă oceanale. Temperaturile în creștere au efect și asupra apelor oceanelor. Astfel, apa a absorbit căldura din atmosferă și a ajuns să fie mai fierbinte ca niciodată în 2018. Potrivit datelor, temperatura apei de la suprafața oceanelor s-a încălzit cu aproximativ 0,13 grade Celsius per decadă în ultimii aproximativ 100 de ani.

De asemenea, datorită topirii ghețarilor, a crescut și nivelul apelor. La nivel global, nivelul mării a crescut cu aproximativ 20 de centimetri în ultimul secol. Iar în ultimele două decenii, această rată este dublă față de cea de secolul trecut. Vestea proastă e că aceasta continuă să crească în fiecare an.

Ce cauzează schimbarea climatică

Pentru a arăta că schimbarea climatică e reală, trebuie să înțelegem cum funcționează și care sunt cauzele. Că ne place sau nu să recunoaștem, omul este principalul responsabil pentru starea în care se află acum Pământul.

Totul pornește de la gazele cu efect de seră din atmosferă. După cum le spune și numele, acestea se comportă ca sticla sau plasticul dintr-o seră, care blochează căldura soarelui și nu o lasă să ajungă înapoi în spațiu. Multe dintre aceste gaze sunt emise în mod natural, fără intervenția omului.

Totuși, activitatea umană contribuie la emiterea și mai multor gaze cu efect de seră în atmosferă, iar efectele sunt toate cele enumerate mai sus și multe altele în plus. Printre modalitățile prin care omul contribuie la schimbarea climatică se numără arderea combustibililor fosili sau defrișările masive.

Să luăm exemplul dioxidului de carbon: concentrația acestuia din atmosferă este cu 40% mai mare decât atunci când a început industrizarea. Alte gaze cu efect de seră există în cantități mai mici în atmosferă, însă capacitatea acestora de a bloca eliberarea căldurii este mult mai mare decât în cazul CO2.

Chiar dacă pe unii pare că efectele schimbării climatice nu îi afectează în mod direct, conștientizarea problemei este una deosebit de importantă. Negarea existenței acesteia este și unul dintre motivele pentru care lupta pentru combaterea schimbării climatice nu pare să aibă rezultate promițătoare. Dimpotrivă, eforturile combaterii ar putea fi chiar perturbate de cei care nu au încredere în dovezile științifice, iar efectele pe termen lung ar putea fi devastatoare.