10 iul. 2018 | 11:26

VIDEO Un ghețar cât o treime din București se rupe de Groenlanda

VIDEO ACTUALITATE

Oamenii de știință au reușit să captureze într-un videoclip momentul în care un aisberg lung cât o treime din București se rupe dintr-o zonă din estul Groenlandei.

Evenimentul indică una din principalele forțe care se află în spatele creșterii nivelului global al mării. Aisbergul rezultat, desprins din ghețarul Helheim din Groelanda are dimensiuni considerabile. Are lungimea de 6,5 kilometri, cam cât ai avea de mers de la intrarea în București până la Palatul Cotroceni.

David Holland profesor la Courant Institute of Mathematics, din cadrul Universității din New York și NYU Abu Dhabi  a spus că prin captarea modului în care acest fenomen se desfășoară, ne putem da seama de semnificația sa covârșitoare.

În videoclip poți observa cum nivelul mării crește, pe măsură ce gheața intră în ocean. Fenomenul ruperii blocurilor mari de gheață dintr-un ghețar și, mai ales, urmărirea acestuia îi poate ajuta pe oamenii de știință în viitor.

„Cunoașterea modului în care aisbergurile se desprind de ghețari este importantă pentru simulări, deoarece ele determină, în cele din urmă, creșterea nivelului mării la nivel mondial”, a declarat cercetătorul Denise Holland.

De asemenea, ea spune că, cu cât înțelegem mai bine ce se întâmplă, cu atât putem să realizăm simulări mai precise care ajută la prezicerea și planificarea schimbărilor climatice.

Evenimentul a avut loc pe data de 22 iunie și a durat aproximativ 30 de minute – videoclipul a comprimat fenomenul în aproximativ 90 de secunde.

O estimare din 2017 sugera că o prăbușirea întregii calote de gheață a Antarcticii de Vest ar avea ca rezultat creșterea nivelului mării cu trei metri – creșterea care ar fi suficientă pentru a copleși zonele de coastă din întreaga lume, inclusiv New York-ul.

Până în prezent, ghețarul Thwaites, o parte din calota de gheață a Antarcticii de Vest a desprins o masă de apă de mărimea Marii Britanii. Desprinderea aisbergurilor a reprezentat aproximativ 4% din creșterea globală a nivelului mării, iar cifra s-a dublat după mijlocul anilor ’90.