Care a fost de fapt boala care a decimat populația aztecă în secolul 16

În secolul 16, mai mult de trei sferturi din populația aztecă a fost eliminată de pe suprafața pământului într-o epidemie cunoscută drept „cocoliztli”.

În 1545, o parte din populația actualului Mexic a început să se confrunte cu febră, dureri de cap și sângerări ale ochilor, gurii și nasului. Simptomele erau urmate, după trei sau patru zile, de moarte. În următorii cinci ani, au murit în jur de 15 milioane de oameni – cu 4 milioane mai puțin față de populația actuală a României.

Epidemia a fost denumită „cocoliztli”, adică „molima”. A ucis 80% din populația aztecă. Totuși, până în ziua de azi, boala a rămas incertă. Teoriile includeau varicelă, pojar, oreion și gripă.

Recent, oamenii de știință au descoperit, în urma analizor ADN realizate pe dinții victimelor moarte, că boala a fost, cel mai probabil, febra tifoidă. Ashild Vagene, de la University of Tuebingen din Germania, este co-autoarea unui studiu publicat în jurnalul Nature Ecology and Evolution, care explică cauza epidemiei.

De ce votează americanii marțea? Misterul unei tradiții vechi de peste 150 de ani

De unde provine expresia “a ține de șase”. A fost folosită pentru prima oară în timpul Primului Război Mondial

Cocoliztli este considerată una din cele mai mari epidemii din istoria umană, comparabilă cu ciuma bubonică, care a ucis 25 de milioane de oameni în Europa de Vest în secolul 14. Molima din secolul 16 a apărut în actualul Mexic la două decenii după epidemia de varicelă adusă de spanioli.

„În orașele și localitățile mari, se săpau șanțuri mari, iar de dimineață până la apus preoții nu făceau altceva în afară de a căra cadavre și a le arunca în șanțuri”, a descris istoricul Fray Juan de Torquemada perioada respectivă. Nici experții vremii nu puteau atribui simptomele unor boli cunoscute, precum pojarul și malaria.32

Oamenii de știință de acum au descoperit însă făptașul. După ce au analizat ADN-ul a 29 de scheleți îngropați în cimitirul cocoliztli, aceștia au găsit urme de salmonella enterica. Bacteria este responsabilă pentru febra enterică – în această categorie intră și febra tifoidă.

S-au efectuat teste pentru toți patogenii bacterieni și virusurile ADN pentru care erau disponibile date, iar salmonella enterica a fost singurul germen detectat, potrivit lui Alexander Herbig, de la Tuebingen University. „Nu putem spune cu certitudine că S enterica a fost cauza epidemiei cocoliztli”, a zis Kirsten Bos, membră a echipei de cercetare. „Credem însă că ar trebui să fie considerat un candidat puternic”.