Cu cât au crescut salariile din România în mediul privat în 2018
Românii care lucrează în mediul privat s-au bucurat de salarii ceva mai mari decât erau planificate în 2018. Salariile au crescut peste ajustarea planificată de 5,7%.
În special, românii care lucrau în industrie (8,9%) și retail (6,7) au avut salarii mai mari decât ajustarea planificată. În medie, salariile au crescut cu 6,4% comparativ cu așteptările de 5,7%.
La polul opus găsim sectorul bancar (5,4%), leasing-ul (4,6%) și industria farmaceutică (4,8%) care au înregistrat creșteri mai mici decât media. În ciuda faptului că aprecierea mediei din mediul bancar este mică, ea a înregistrat un progres față de situația din 2017. Mai precis, s-a evidențiat cu o rată de creștere mai mult decât dublă, de la 2,1%, la 5,4%.
Când vine vorba de funcțiile pe care personalul îl ocupă, de cele mai mari creșteri s-au bucurat muncitorii/operatorii (calificați și necalificați) – 7,7%. Pe de altă parte, cei care ocupă funcții de conducere au avut cele mai mici creșteri de salariu – sub 6%.
Cu toate acestea, creșterile salariale din mediul privat au urmat un drum ascendent, comparativ cu media de 3,7% din 2016, sau cu cea de 5,1% din 2017. În plus, toate sectoarele analizate au avut creșteri mai mari decât anul trecut.
Unul din motivele care a influențat creșterile salariale au fost fluctuațiile de personal. Astfel, rata medie a fluctuației de personal (plecări voluntare) a fost de 17,4%, mai mare cu aproape patru puncte procentuale decât anul trecut.
„Creșterile salariale peste medie reprezintă unul dintre stimulentele utilizate de companii pentru a atenua problema deficitului forței de muncă”, a declarat Daniel Anghel, Liderul Departamentului de Consultanță fiscală și juridică PwC România, cei care au realizat studiul de față.
Companiile estimează că în 2019 media creșterii salariilor va fi mai mică, de aproximativ 4,6%. Daniel Anghel a mai precizat că problemele cu care se confruntă în prezent piața forței de muncă din țara noastră au cauze profunde și sunt potențate de emigrație și lipsa corelării dintre sistemul de educație și cerințele economiei.