Cum îți poate distruge sănătatea o singură înțepătură de țânțar

Nu doar că pișcăturile de țânțar sunt enervante și te fac să te scarpini în neștire, dar îți și afectează sistemul imunitar mai mult decât credeai, conform unui studiu.

Când suntem înțepați de un țânțar, corpul reacționează imediat – dovada fiind umflătura roșie. Întrebarea este însă dacă nu cumva saliva țânțarilor ne face celulele protectoare să se întoarcă împotriva noastră.

Cercetătorii de la Baylor College of Medicine au vrut să răspundă la întrebare și să vadă ce efect are saliva țânțarilor asupra imunității. Ei au folosit șoareci creați astfel încât să aibă celule sanguine umane. Ei au analizat schimbările sistemului imunitar al șoarecilor la un interval de timp de până la o săptămână după ce aceștia au fost pișcați de țânțari.

La numai șase ore după ce au fost înțepați, șoarecii deja producceau mai multe celule citotoxice T (cele care atacă celulele infectate) și mai puține celule regulatoare T (care doar ajustează sistemul imunitar). A doua zi, celule regulatoare T au început să crească, pe când cele citotoxice au început să scadă – așadar, răspunsul anti-inflamator începuse să scadă.

Horoscop zilnic 29 decembrie 2024. Zodia care va da lovitura pe plan financiar

Vladimir Putin i-a cerut scuze președintelui Azerbaidjanului pentru tragedia aviatică din Kazahstan. Ce a spus despre avionul care s-a prăbușit în ziua de Crăciun

Șapte zile mai târziu, cercetătorii au descoperit ceva interesant. Au observat apariția unor noi celule T, de tipul double-positive. Acestea se regăseau în cantități mai mari decât de obicei în sânge, piele și în măduvă. Celulele regulatoare T se regăseau în cantități mai mici, precum și celulele albe.

În mod bizar, saliva țânțarilor afecta sistemul imunitar al șoarecilor cu celule sanguine umane într-un mod care părea să facă orice, numai să ajute organismul să lupte împotriva infecțiilor nu. Părea că organismul ar oferi o mână de ajutor infecțiilor.

Anual, în jur de 750.000 de oameni mor din cauza bolilor transmise prin pișcături de țânțar. Deși comportamentul celulelor umane în contact cu saliva de țânțar a fost observat în șoareci, nu în oameni, studiul ajută la înțelegerea aprofundată a felului în care agenții infecțioși profită de canalele de transmisie (în cazul de față, acestea fiind țânțarii).