Misterul fulgerului globular, fenomenul care a speriat zeci de generații

Fulgerele globulare sunt un fenomen al naturii greu de explicat și extrem de rar. A fost observat și studiat de sute de ani, în mai multe colțuri ale lumii. Este și greu de imaginat, dar martorii oculari au spus că fulgerele au o formă sferică, de dimensiuni variabile.

În principiu, fulgerele globulare sunt un fenomen atmosferic electric. În teorie, par să se producă la fel ca un fulger obișnuit și, bineînțeles, apar în timpul furtunilor.

I se spune fulger globular pentru că aceste manifestări pe care azi le considerăm meteorologice au forme sferice (dar nu întotdeauna) și este luminos precum un fulger. Au fost și cazuri când fulgerele aveau forme ovale, formă de picătură sau de disc.

În urmă cu mai multe sute ani, martorii le-au numit mingi de foc, dar ele aveau structură exclusiv electrică, nu plasmatică. Și culorile au variat de-a lungul timpului. Au fost văzut fulgere globulare transparente, fie translucente, fie multicolore. Mi-e greu să-mi dau seama cum e posibil să distingi un fulger transparent, dar vorbim de mărturii alea oamenilor simpli din vechime care nu înțelegeau cum trebuie toate fenomenele naturii.

Accident în lanț pe autostrada A3. 12 mașini implicate, a fost activat Planul Roșu

Cutremur într-o regiune rar afectată din România, anunțat joi dimineață de INFP

Iată câteva caracteristici ale fulgerelor globulare, menționate în literatura de specialitate de la începutul anilor ‘70

• De cele mai multe ori, au o formă sferică sau de pară, iar marginile au un aspect catifelat;
• Au dimensiuni variate, de la doar câțiva centimetri, la peste doi metri;
• Au fost observate în timpul descărcărilor electrice direct în sol;
• Intensitatea luminii fulgerelor globulare seamănă cu cea a unei veioze de birou, deci pot fi observate cu ochiul liber și ziua;
• Cei mai mulți martori le descriu ca având o mișcare de rotație;
• Durata de manifestare este și ea variabilă, de la o secundă, până la un minut, iar strălucirea este constantă pe toată durata;
• La fulgerele globulare colorate, cele mai frecvente culori observate au fost roșu, portocaliu și galben (cel mai des);
• Se pot mișca pe direcție orizontală, cu o viteză de câțiva metri pe secundă, sau pe direcție verticală, ori chiar să rămână staționare;
• La fel ca fulgerele obișnuite, sunt atrase de metale, lemn și obiecte care conțin lichide (implicit, și ființe). Prin urmare, sunt foarte periculoase pentru că sunt la fel de impredictibile;
• După ce lovesc, fulgerele globulare lasă în urmă un miros de sulf și un fum negru, dacă fac pagube materiale. În anumite cazuri, fulgerele globulare produc o explozie care topește orice în jur.

Știu, totul sună extrem de bizar, complet neștiințific, mai ales dacă nu ai văzut vreodată fenomenul și dacă crezi că așa ceva nu e posibil.

Prima atestare documentară despre existența acestui fenomen ciudat datează din 21 octombrie 1638, când a avut loc o furtună foarte puternică în satul britanic Widecombe-in-the-Moor. Atunci, “mingea de foc”, care a avea un diametru de 2,4 metri estimativ, a lovit o biserică. Patru oameni au fost uciși, iar alte 60 de persoane au fost rănite din cauza bucăților din pereții bisericii care s-au prăvălit peste mulțime. Biserica a fost complet distrusă ca în timpul unui bombardament aerian.

Prin 1852, un parizian ar fi observat aceeași “minge de foc” ieșind din șemineul său. S-a ferit din calea presupusului fulger, apoi acesta s-a retras pe unde intrase.

În 1946, pilotul Valentin Akkuratov s-a trezit cu o sferă orbitoare, albă, în carlinga sa.

Studiile științifice s-au bazat mult timp doar pe mărturiile istorice, care unele mai ciudate ca altele. Totuși, în prezent, oamenii de știință au reușit să creeze în laborator un astfel de fenomen, dar cum e posibil să se producă în natură, asta încă nu pot explica.