De ce conspiraționiști ca Dragnea și alții cred și lansează teorii false

Deși există dovezi peste dovezi, unii oameni pur și simplu refuză să creadă adevăruri. În cazul acesta, cu o mică paralelă, poți vedea discursul lui Dragnea sau discursul altor politicieni. Pur și simplu își fac altă lume.

În România, politicieni ca Dragnea monopolizează agenda publică prin diverse teorii ale conspirației. Cea mai nouă, de la nivel politic, presupune că protestul din 10 august a fost aranjat din afară.

Oamenii de știință au găsit o explicație pentru care atâția oameni cred în teorii ale conspirației. Această explicație nu implică lipsa de înțelegere a conspiraționiștilor, ci mai degrabă feedback-ul pe care ei îl primesc când își exprimă teoriile.  Mai exact, dacă primești reacții pozitive sau negative cu privire la ceva ce spui sau la ceva ce faci, ești mai predispus să te bazezi pe acel feedback, în detrimentul logicii și rațiunii.

De obicei, conspiraționiștii se adună în grupuri, în care se susțin unii pe ceilalți, astfel încât convingerile lor ajung să fie întărite. Feedback-ul pozitiv pe care ei îl primesc îi încurajează să creadă că au dreptate. Cu cât ei devin mai siguri că au dreptate, cu atât mai puțin vor lua în considerare datele științifice.

Cine este Călin Georgescu, candidatul la prezidențiale care a produs o surpriză neașteptată în primul tur al alegerilor prezidențiale

Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale 2024: primele declarații și parcursul său politic

Aceste ipoteze au fost demonstrate cu ajutorul unui studiu realizat asupra unui grup de mai mult de 500 de participanți. „Dacă crezi că știi multe despre ceva, deși nu știi, ești mai puțin predispus să fii suficient de curios pentru a explora mai departe subiectul, și nu vei reuși să afli cât de puține știi”, a explicat unul din membrii echipei de cercetare de la University of California, Louis Marti.

Participanții au fost suspuși unui experiment interesant. Cercetătorii le-au arătat mai multe forme colorate. Pe măsură ce fiecare formă apărea, participanții erau întrebați dacă este „daxxy” sau nu. Ce înseamnă acest daxxy? Nimic în mod special, este un simplu cuvânt inventat pentru experiment. Participanții nu aveau idee ce înseamnă daxxy, dar sistemul le oferea feedback, spunându-le dacă o anumită formă se califica drept daxxy sau nu. Mai mult, ei erau întrebați și despre cât de siguri erau cu privire la ceea ce însemna daxxy.

Cercetătorii au descoperit că, într-un final, încrederea participanților a depins de rezultatele ultimelor patru sau cinci răspunsuri ghicite, nu de rezultatele lor per total. „Ce ni s-a părut interesat a fost că puteau să ghicească greșit de primele 19 ori, dar dacă ultimele cinci erau corecte, se simțeau foarte încrezători”, a spus Marti. Psihologul Celeste Kidd a făcut și ea parte din echipa de cercetare și a explicat că atunci când folosești o teorie nebunească pentru a face o predicție corectă de câteva ori, te poți bloca în credința aceea și să nu mai fii interesat să cauți informații noi.

„Dacă scopul tău este să descoperi adevărul, strategia de a folosi cel mai recent feedback, în loc de toate datele strânse, nu este o tactică prea bună”, a conchis Marti.