De ce apar din ce în ce mai multe epidemii virale fatale

Aproape săptămânal auzi de câte o știre despre o epidemie virală care a izbucnit undeva în lume. Desigur, internetul joacă un rol important în ceea ce pare a fi o creștere a numărului de epidemii virale din lume. Totuși, numărul de infecții chiar crește.

De la începutul anului 2018, Nigeria a fost lovită de febra hemoragică, cauzată de virusul Lassa. Peste 400 de oameni au fost infectați până în iulie, din care 100 au murit. În statul indian Kerala, o epidemie cu virusul Nipah, un virus care inflamează sever creierul, a ucis 14 oameni în mai. În Brazilia, epidemia de febră galbenă a ajuns în zone extrem de populate, precum São Paulo și Rio de Janeiro. În jur de 723 de oameni au fost infectați, iar un sfert din ei au murit.

Cumva, suntem mai conștienți de pericolul acestor epidemii, după ce Ebola a ucis între 2014 și 2016 mai bine de 11.000 de oameni, iar Zika a dus la nașterea a 3.500 de copii cu sistemul nervos distrus între 2015 și 2017.

Virusurile noi apar tot timpul și nu prea avem ce face

Rapoartele arată că, anual, sunt descoperite patru specii noi de virusuri umane. Mai mult, oamenii de știință sunt de părere că mai avem de descoperit încă 250 de astfel de virusuri. Procesul de a găsi un nou virus este însă extrem de complex. Implică descrierea întregului cod genetic al virusului, secvențierea moleculară a acestuia și analizele pe computer cu ajutorul datelor de baze.

Cât costă să închiriezi două nopți un apartament în Sibiu, la mijlocul lui decembrie 2024

Ce este naturopatia, meseria pe care o practică soția lui Călin Georgescu. Cristela face bani frumoși din asta

Ulterior, studiile medicale epidemiologice, care urmăresc răspândirea bolilor, alături de experimentele biologice, au scopul de a înțelege cât de periculos este un anumit virus pentru oameni. Pentru a afla acest lucru, pot trece ani întregi. Un exemplu sunt parvovirusurile. Acestea au fost descoperitee în anii 1950. Totuși, abia în 2004 oamenii de știință au descoperit că acestea sunt responsabile pentru moartea multor copii.

Oamenii au partea lor de vină în problema epidemiilor virale

Pentru a supraviețui, virusurile au nevoie de un corp gazdă. Națiunile Unite au estimat că populația lumii crește cu 1% de la un an la altul, ceea ce oferă virusurilor mai multe posibile gazde. Mai mult, tendința către urbanizare îi face pe oameni să trăiască mai aproape unii față de alții, răspândind astfel mult mai ușor și mai rapid virusurile.

De asemenea, oamenii își extind așezările, pentru a se plia pe numărul în creștere al populației, către zonele cândva sălbatice. Astfel, ei intră în contact cu virusuri noi, care se transmit de la animale la oameni. Spre exemplu, virusul gripal a fost transmis prima oară la oameni de la păsările de curte.

Virusurile sunt cât se poate de șirete, iar asta nu ajută

Multe virusuri pot trece neobservate pentru perioade îndelungate de timp, rămânând însă extrem de transmisibile în acea perioadă în care stau ascunse. De exemplu, virusul Ebola rămâne oarecum incognito pentru mai multe luni, timp în care afectează foarte slab organele sexuale, creierul, sau ochii.

De asemenea, virusul HIV poate rămâne ascuns ani întregi într-o persoană, iar aceasta să îl transmită mai departe fără ca măcare să realizeze accest lucru.

Nu există niște medicamente anume pentru cele mai periculoase virusuri care afectează oamenii. Motivul este faptul că virusurile fac parte dintr-un grup extrem de mare, divers și în continuă creștere. Mai mult, capacitatea virusurilor de a se adapta poate conduce adeseori la rezistență în fața unui anumit leac. Astfel, un singur medicament nu poate fi eficient pentru toate amenințările virale, ca în cazul antibioticelor cu bacteriile.

Lupta cu virusurile este una departe de a fi câștigată – acest lucru este destul de clar. Singura speranță este gândul că șiretlicurile virusurilor sunt incomparabile cu inteligența imensă a oamenilor de știință, care luptă zilnic să le vină de hac.