Rețeaua socială care distruge stima de sine a tinerilor

Rețeaua socială care distruge stima de sine a tinerilor
16:46 03.08.2018

Chirurgii plasticieni s-au lovit cu tot felul de cereri ciudate de-a lungul timpului, mai ales să recreeze părți ale corpului a unor vedete: buzele Angelinei Jolie sau sânii Salmei Hayek. Se pare că tinerii din prezent vor cu totul altceva.

Adolescenții, cu ceva bani în buzunar, nu mai vor să arate ca o anumită vedetă, ci ca un filtru de pe Snapchat. Doctorului Neelam Vashi, director al centrului Ethnic Skin Center la Boston Medical Center, numește acestă tendință „Snapchat dysmorphia”. Ea scrie, într-o lucrare publicată recent în Facial Plastic Surgery, că a întâlnit tot mai mulți tineri care vor să-și netezească pielea, să-și facă dinții mai albi și să-și măreacă buzele și ochii.

În timp ce chirurgii evită să facă astfel de operații pe adolscenți aflați în creștere, un sondaj arată că 55% dintre chirurgi au declarat că au avut pacienți care „vor să arate mai bine în selfie-uri” în 2017. Un plus de 13% față de anul anterior. „Oamenii vin la cabinet cu fotografii cu ei din anumite unghiuri sau cu o anumită lumină. Văd foarte multe imagini care nu sunt realiste, astfel se stabilesc așteptări complet nerealiste”, este de părere medicul.

snapchat

Vashi a declarat că înainte cea mai comună operație estetică era o rhinoplastie, operație asupra nasului. Acum, pacienții cer să arate la fel ca atunci când aplica filtrul „fluture” sau filtrul „coroană”. „M-au rugat oamenii să le refac nasul, să le fac buzele mai pline. De obicei, vor să aibă o față simetrică”, spune Vashi.

Fețele asimetrice sunt perfect normale, însă cele simetrice sunt găsite ca fiind cele mai atrăgătoare. Da, Snapchat nu-ți face fața simetrică, dar elimină multe riduri, îți mărește ochii, iluminează anumite zone, adică reduce asimetria feței utilizatorului.

„Rețelele sociale precum Snapchat, Instagram sau Facebook constrâng utilizatori să-și priveascp corpurile din perspectiva observatorului. Acest lucru poate duce la obiectivizarea corpului, iar asta ar putea duce la o sănătate mintală precară”, Kaylee Kruzan, profesor al Universității Cornell.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI
Sursa: Inverse