Descoperirea marcantă în căutarea vieții extraterestre în Univers

Cel mai bine, dacă se poate spune și asta, cunoaștem sistemul nostru solar. Dincolo de el, e un mister. Tocmai în misterul acesta doi astronomi au descoperit o lună care orbitează în jurul unei planete despre care se crede că e similară Pământului.

Descoperirea de acum e prima de felul său. Astronomii au identificat o lună de dimensiunea planetei Neptun care orbitează în jurul unei planete imense. Planeta se numește Kepler 1625b și orbita ei în jurul propriei stele durează cât durează un an pe Pământ.

O echipă de doi astronomi au făcut această descoperire istorică, dar primele semne au fost remarcate încă din iulie 2017. Inițial, descoperirea a fost realizată cu telescopul Kepler, cel care e folosit pentru a descoperi planete similare Pământului. Apoi, a fost folosit telescopul Hubble pentru confirmare.

Luna aceasta, imensă pe lângă Pământ, este la aproape 8.000 de ani-lumină de noi. Pe cerul planetei Kepler 1625b, această lună extraterestră apare de două ori mai mare decât Luna pe care o poți vedea de pe Pământ.

Ce conține de fapt laptele vândut în supermaketurile din România. Detaliile de pe etichetă ignorate de mulți români

Partea mașinii de spălat pe care sigur nu ai curățat-o niciodată, dar e plină de mucegai. Aici se strânge cea mai multă mizerie

Alex Teachey și David Kipping, ambii de la Universitatea Columbia, sunt cei care au descoperit această lună. Ei și-au publicat cercetarea în publicația Science Advances și au solicitat să mai poată folosi telescopul Hubble în mai 2019 pentru noi informații.

„Exolunile (așa cum sunt denumite cele din afara sistemului solar – n.r.) sunt un element cheie pe lista oricărui astronom care cercetează exoplanete. E fascinant că e în derulare cursa pentru descoperirea primei exoluni și, în acest caz, e una șocant de mare, de dimensiunea și masa lui Neptun”, a declarat Sara Seager, MIT, citată de National Geographic.

De ce e importantă o lună descoperită atât de departe de Pământ

Reprezentare conceptuală a sistemului Kepler 1625b.

Telescopul Kepler a fost creat special pentru a descoperi exoplanete. Acestea sunt localizate în afara sistemului solar și pot furniza informații despre posibilitatea existenței vieții în alte zone din Univers.

Până acum, Kepler a fost folosit cu succes în identificarea a 284 de exoplanete despre care specialiștii bănuiesc că ar avea și luni. Logica e că dacă planeta e mare, atunci din crearea ei au rămas și reziduuri care s-au format într-o lună.

Dacă Kepler 1625b are o lună, și încă una mare, înseamnă că de-a lungul evoluției ei n-a trecut prin schimbări majore. Asta înseamnă că viața, într-o formă sau alta, a avut timp să se dezvolte. În acest caz, după cum au explicat cei doi astronomi, luna este gazoasă, similară Jupiter. Adică e diferită de lunile cu care ne-am obișnuit în sistemul solar.

„Cele mai mari lucruri sunt cel mai ușor de descoperit. Acesta s-ar putea să nu fie un sistem clasic, ci doar a fost cel mai ușor de descoperit”, a explicat Kipping.

Ce mai presupun astronomii pe baza observațiilor de până acum e că această lună, foarte probabil, are o temperatură ridicată la suprafață, de circa 77 de grade Celsius. Asta pentru că steaua în jurul căreia orbitează Kepler 1625b este de două ori mai veche decât Soarele și e pe punctul de-a deveni o gigantă roșie. În timp, va muri.

Totuși, Kepler 1625b și luna sa sunt la distanță similare între ele și față de stea cam cum sunt Pământul și Luna.

În filmele SF, lunile sunt cele pe care, de multe ori, există viață. De aceea și specialiștii își pun speranțe în astfel de descoperiri. În cazul acesteia foarte probabil nu mai e chiar locuibilă (dacă și-a pus cineva problema). Totuși, e un pas înainte pentru confirmarea că în Universul apropiat există zone unde ar putea fi viață.

Descoperiri de tipul acesta oferă mai multe informații despre Univers (evident)

Reprezentare conceptuală a planetei și lunii sale.

Teachey și Kipping au explicat că, deocamdată, ei nu și-ar numi reușita drept prima descoperire a unei exoluni, pentru că, pe baza informațiilor, aceasta e diferită de compoziția lunilor din sistemul nostru solar. „Nu cred că vreunul dintre noi poate fi 100% sigur până când nu vom avea mai multe exemple de sisteme asemănătoare”, a mai spus Kipping.

Din 1995, când o echipă de cercetători din Elveția au descoperit Pegasi b, căutarea exoplanetelor s-a intensificat. Descoperirea aceea nu era similară structurilor cunoscute din sistemul nostru solar. Au fost însă identificate, în timp, mai multe corpuri cosmice similare Pegasi B.

Exoplanetele s-au dovedit însă, pe baza descoperirilor din ultimul deceniu, o categorie consistentă de corpuri cosmice în Universul apropiat. Astfel, luna din jurul Kepler 1625b poate reprezenta începutul unei noi direcții de cercetare astronomică.