Adevărul despre dependența de jocuri video: de ce se ajunge la asta
Organizația Mondială a sănătății a clasificat dependența de jocuri (gaming disorder) drept o tulburare mintală, în ciuda părerilor criticilor, însă mai avem multe de învățat despre factorii care duc la dependență.
O nouă cercetare susține că dacă înțelegem motivul pentru care lumea se joacă, am putea identifica persoanele care au cel mai mare risc de a deveni dependente. Studiul a analizat fecvența cu care studenții se jucau, dar și nivelurile de anxietate și simptomele mai multor boli mintale.
„Pentru cele mai multe persoane, jocurile video sunt o modalitate sănătoasă de a elimina stresul acumulat, însă unii ajung într-un punct în care nu mai pot controla acest comportament. Pierderea controlului este, desigur, un aspect al dependenței”, a declarat Douglas Gentile, profesor de psihologie la Universitatea de Stat din Iowa.
Lucrarea care apare în jurnalul „Psychology of Popular Media Culture” a arătat că folosirea jocurilor video, ca mecanism de a face față anxietății, crește riscul de a dezvolta dependență. De asemenea, nivelurile ridicate de stres te fac și mai vulnerabil în fața acestui risc.
Douglas Gentile a spus că lucrarea este una dintre primele care oferă dovezi că folosirea jocurilor video, pentru a face față anxietății, este un factor important de luat în calcul atunci când se diagnostichează sau se tratează dependența de jocuri video.
Bineînțeles, nu toate jocurile sunt rele, iar problemele apar atunci când ele încep să altereze funcționarea normală și sănătoasă.
„Este posibil ca persoanele care se joacă din motive recreaționale sau sociale să fie mai puțin expuse riscului de dependență decât cele care se joacă pentru a scăpa de anxietate sau stres, dar este nevoie de cercetări suplimentare care să confirme acest lucru”, a declarat Courtney Plante, autorul principal al studiului. Tot aceasta adăugat că cercetarea sprijină studiile anterioare care arată că dependența de jocuri video poate fi însoțită de alte tulburări psihice, cum ar fi depresia, anxietatea, fobiile sociale și ADHD.