Comoara din România dezvăluie detalii cruciale despre activitățile vechi

În anii ’60, o echipă de arheologi care explorau Peștera Cioclovina au găsit mii de mărgele din sticlă, pietre prețioase și chihlimbar. O nouă analiză dezvăluie detalii noi despre originea comorii.

Studiul realizat de cercetători din România, Olanda și Danemarca arată că mărgelele provin din Scandinavia și Mesopotamia. De asemenea, analiza arată că ceea ce descoperiseră arheologii era un templu subteran al nimfelor care ar fi vechi de 3300 de ani.

Studiul reafirmă că existența unor rute comerciale stabilite, care se extindeau din Nordul Europei către Europa Centrală și Mesopotamia (Siria și Irak), în urmă cu 3300 de ani.

Originea îndepărtată și valoarea bijuteriilor i-au pus pe gânduri pe cercetători, care s-au întrebat de ce mii de artefacte prețioase s-ar afla într-o peșteră din Transilvania.

Secretul pentru cele mai pufoase clătite de post. Ies mult mai gustoase dacă adaugi acest ingredient în aluat

Motivul pentru care Radu Vâlcan nu se împrietenește cu concurenții de la „Insula Iubirii”. De ce Adela Popescu nu știe detalii din emisiune EXCLUSIV

Unele dintre râurile mai mici din Transilvania erau bogate în aur, iar din munți puteai extrage cupru. Din acest motiv, zona a devenit un punct important de întâlnire între persoanele din nord și sud cu aproximativ 3300 de ani în urmă.

În interiorul Peșterii Cioclovina, arheologii au descoperit circa 7.500 de obiecte exotice, printre care bijuterii din sticlă și bronz, dar și 1770 de mărgele nordice din chihlimbar. Analiza mărgelelor de sticlă a dovedit că au fost fabricate din sticlă mesopotamiană și egipteană. Mărgelele au fost realizate între 1400 î.Hr și 1100 î.Hr.

Sticlă cu caracteristici similare a fost descoperită în mormintele scandinave din Epoca Bronzului și în Tezaurul Neustrelitz din nord-estul Germaniei. Aceste lucruri dovedesc că Transilvania făcuse parte dintr-un sistem complex de comerț mondial aproximativ 3400 de ani în urmă.

Analizele cu radiocarbon efectuate pe oasele găsite în peșteră susțin ipotezele, deoarece provin din perioada dintre 1.428 și 1.263 î.Hr.

De asemenea, există o teorie conform căreia Peștera Cioclovina ar fi fost un loc de cult sau un sanctuar pentru cultul nimfelor. Aceasta este susținută de dr. Mihai Rotea de la Muzeul național de istorie al Transilvaniei. El spune că peșterile, izvoarele, vegetația bogată și chiar grădinile sunt elemente ale naturii conectate cu nimfele, despre care Hormer și alte surse istorice vorbesc.