China are un sistem de supraveghere așa cum comunismul mereu a visat

În China, recunoașterea facială este la ordinea zilei și se găsește peste tot – în bănci, aeroporturi, hoteluri și toalete publice.

Pentru oameni, este vorba despre conveniență. O femeie de 40 de ani, Mao Ya, nu mai are nevoie de chei la casă. „Dacă am în ambele mâini sacoșe de cumpărături, trebuie doar să mă uit înainte, iar ușile se deschid larg”, a spus ea. „Iar fiica mea de 5 ani poate doar să se uite la cameră și să intre. E bine pentru copii pentru că ei își pierd des cheile.”

Pentru poliție însă, lucrurile stau altfel. Acum, polițiștii pot vedea cine vine și pleacă din diverse locuri. Mai mult, combinarea inteligenței artificiale cu o bancă imensă de fotografii ar putea să prindă infractori care în trecut ar fi putut să se strecoare nepedepsiți.

Proiectul pilot din Chongqing face parte dintr-un plan ambițios, Xue Liang (Ochi Ageri). Intenția este de a conecta camerele de securitate care supraveghează drumurile, mallurile și stațiile de transport cu camerele private ale clădirilor, pentru a le integra într-un sistem național de supraveghere și schimb de date.

Mesaje și urări de Crăciun 2024. Cele mai frumoase felicitări și SMS-uri pentru familie, prieteni, rude sau colegi

Ce meserie inedită are acum Alex Pruitt, actorul din Singur acasă 3. Este de nerecunoscut, cum arată la 35 de ani

Ochii ageri din China

Sistemul acesta de supraveghere va folosi recunoaștere facială și inteligență artificială pentru a analiza munții de dovezi video. În jur de 1,4 miliarde de oameni vor fi sub supraveghere atentă constant. În acest mod, vor putea fi găsiți suspecții, vor fi monitorizate comportamentele bizare și vor putea fi prezise unele infracțiuni.

La celălalt capăt al sistemului va exista un soi de Police Cloud. În el se vor regăsi cazierul, istoricul medical, rezervările de călătorie și comentariile din social media ale fiecărui cetățean, alături de buletinul și poza sa.

Cu ajutorul sistemului, se va ști întotdeauna unde se află oamenii, ce fac, ce credințe au și cu cine se asociază. Cetățenii primesc un scor social, bazat pe cât de demni de încredere sunt considerați de guvern și de cei din jurul lor.

Printre altele, oamenii vor putea să raporteze imediat către autorități când văd că ceva în neregulă se întâmplă în comunitatea în care locuiesc, de exemplu o mașină fără număr de înmatriculare sau o ceartă violentă. Vor putea face acest lucru prin accesarea video-urilor de securitate prin intermediul telefonului sau televizorului.

Adrian Zenz, teoretician german care a cercetat etica tacticilor chineze, a explicat că guvernul dorește să fie omnipotent în fața unei populații vaste, complexe și refractare. „Tehnologiile de supraveghere oferă guvernului senzația că în sfârșit poate atinge nivelul de control asupra vieții oamenilor pe care îl visează”, a spus Zenz.

Guvernul chinez lucrează cu industria tehnologică din țară. Atât giganți cunoscuți, cât și startup-uri promițătoare la care lucrează absolvenți de top din America și foști angajați Google și Microsoft, nu par să considere o problemă faptul că țara se îndreaptă într-o direcție bizară, à la romanul 1984 al lui George Orwell.

Big Brother nu este doar în China

Chiar și așa, nu doar China experimentează cu aceste noi tehnologii. Poliția din Chicago a identificat și condamnat un hoț cu ajutorul recunoașterii faciale în 2014. De asemenea, Marea Britanie a folosit un program japonez, NeoFace Watch, pentru a găsi un bărbat căutat de poliție într- mulțime.

Ce diferă la China sunt ambițiile. În vest, recunoașterea facială este folosită pentru a identifica suspecții criminali. În China însă, recunoașterea facială este folosită asupra tuturor, fără discernământ. Mai mult, țara vrea să ajungă să domine industria inteligenței artificiale, să mențină controlul asupra fiecărui aspect al societății și să mențină supravegherea constantă. „Lipsa totală de protecție eficientă a intimității” este cea mai mare problemă a planului chinezilor, potrivit Maya Wang, cercetătoare la Human Rights Watch.

[readmore]

Marile companii de tehnologie din China sunt complici la acest abuz al drepturilor umane, conform lui Frances Eve, cercetătoare la Chinese Human Rights Defenders in Hong Kong. „În China este practic o crimă să ceri protecția drepturilor umane”, a spus ea. „Guvernul tratează activiștii drepturilor umane, avocații și etnicii uiguri și tibetani drept criminali, iar acești oameni sunt prinși, închiși și posibil torturați ca rezultate al acestei tehnologii”.

Ușurința cu care poporul chinez încorporează schimbarea este îngrijorătoare. Sistemul politic diferă de cel din vest, ce-i drept, așadar și mentalitatea generală. Chiar și așa, încercarea de a implementa un astfel de sistem în vest ar aduce după sine, cel mai probabil, zeci de proteste și o furtună în social media.