13 feb. 2018 | 12:17

Ceaușescu visa să circule cu mașini electrice pe sub București

ACTUALITATE
Ceaușescu visa să circule cu mașini electrice pe sub București

Într-o perioadă în care mașinile electrice sunt la putere, am putea spune că Nicolae Ceaușescu a fost un vizionar. Sau poate nu. Dictatorul avea planuri mărețe și lua în calcul să circule cu mașina pe sub București. Cu o mașină electrică.

Construcția la Casa Poporului a început în iunie 1984. Edificiul măsoară 270 m pe 240 m, 86 m înălțime, și 92 m sub pământ. Are 9 nivele la suprafață și alte 9 subterane. Casa Poporului, astăzi denumită Palatul Parlamentului, este pe locul doi în lume ca mărime, după Pentagon.

Colonelul în rezervă Nicolae Kovacs, omul care a condus partea secretă a lucrărilor de la Casa Poporului, a dezvăluit ce planuri avea Nicolae Ceaușescu. Acesta a povestit despre buncărul antiatomic din subteranul construcției și despre pasajele secrete.

„Este vorba de aproximativ 20 de kilometri de tuneluri realizate în aşa fel încât să se poată circula prin ele cu maşini cu motor electric. Tunelurile principale leagă Palatul Cotroceni de Academia Militară, pe aceasta de Casa Poporului, iar de aici pleacă două tuneluri mari: unul spre fostul Comitet Central (actualul Minister de Interne din Piaţa Revoluţiei – n.r.) şi unul spre actualul Minister al Apărării”, a explicat colonelul Kovacs pentru Libertatea.

Acesta a mai spus că cele dinspre Piaţa Revoluţiei sunt întrerupte din loc în loc de uşi de şapte tone greutate fiecare. Erau gândite să închidă etanş zona în caz de necesitate. Sistemul cuprinde și catacombe mai vechi, din interbelic. „Sunt şi multe tuneluri secundare, cum e cel dintre Casa Poporului şi staţia de metrou Izvor, care probabil că vor fi folosite, la un moment dat, pentru utilităţi publice”.

Nicolae Ceaușescu visa și la o rețea imensă de autostrăzi

Să meargă pe sub București nu a fost singurul vis măreț în materie de trafic al lui Nicolae Ceaușescu. Dictatorul i-a pus pe inginerii cei mai iscusiți să întocmească între anii 1967 și 1969 planurile primelor proiecte privind o reţea de autostrăzi în România cu o lungime cumulată de circa 3.200 de kilometri.

Conform hărții întocmite de inginerii de la Iptana, Nicolae Ceaușescu își dorea o autostradă care să traverseze sudul ţării, de la Vama Veche până la Timișoara. Totuși, Ceaușescu nu a realizat mare lucru, deși a avut la dispoziție resursele necesare. Până în anul 1989, atunci când a căzut regimul comunist, au fost realizați doar 113 kilometri de autostradă.