Care sunt bolile și obiceiurile care duc la îmbătrânirea cerebrală
Cel mai mare studiu de imagistică a creierului a analizat 62.454 de tomografii, pentru a investiga factorii care accelerează îmbătrânirea cerebrală.
Cercetarea a avut peste 30.000 de participanți, cu vârste începând de la nouă luni până la 105 ani. Autorul principal, psihiatrul Daniel G. Amen, spune că tomografiile i-au ajutat să urmărească tulburările și comportamentele care influențează îmbătrânirea prematură a creierului. În demersul lor, cercetătorii au ales să utilizeze tomografiile computerizate cu emisie fotonică unică – SPECT.
„Descoperirea legată de consumul de cannabis a fost deosebit de importantă, deoarece oamenii încep să creadă că marijuana este o substanță total inofensivă”, spune autorul. Echipa a examinat tomografii de la o clinică de psihiatrie a căror pacienți sufereau de diferite tulburări, precum schizofrenia, ADHD-ul și altele. Tot Daniel G. Amen spune că un tratament mai bun pentru aceste tulburări ar putea să încetinească procesul de îmbătrânire cerebrală.
Aceștia au studiat 128 de regiuni ale creierului, pentru a prezice vârsta pacientului. Rezultatele au arătat că o serie de tulburări psihice și comportamente au prezis îmbătrânirea accelerată. Cea mai gravă dintre acestea a fost schizofrenia, care a prezentat, în medie, patru ani de îmbătrânire prematură. Pe locul doi este abuzul de canabis (2,8 ani de îmbătrânire), urmat de tulburarea bipolară (1,6 ani), ADHD (1,4 ani) și consumul abuziv de alcool (0,6 ani).
Cercetătorii spun că aceste studii sunt esențiale pentru a înțelege cum să menținem structura și funcția creierului atunci când îmbătrânim. De asemenea, coinvestigatorul Sachit Egan spune că lucrarea reprezintă un pas important pentru a înțelege modul în care creierul operează pe parcursul întregii vieți.
„Rezultatele arată că putem prezice vârsta indivizilor, în funcție de fluxul sanguin cerebral. De asemenea, a fost stabilită baza pentru a vedea, în viitor, cum tulburările psihice comune pot influența fluxul sanguin cerebral obișnuit”, mai spune Sachit Egan.