Cum ar putea arăta oceanele în câțiva ani, din cauza încălzirii globale

Marea Baltică ne-ar putea oferi un indiciu asupra felului în care încălzirea globală va transforma mările și oceanele globului în viitor.

Populația de pești herring din Marea Baltică a fost redusă la o treime din cât avea în 1990. Și populația de pești cod a fost redusă. Mai mult, mulți dintre peștii rămași par să fi slăbit. „Arătau de parcă ar fi murit de foame”, a zis ecologista marină Jan Dierking.

Valul de căldură din această vară a încălzit apa Mării Baltice la o temperatura nemaivăzută de 27 de grade Celsius. Această creștere a temperaturii a ucis stelele de mare și alte ființe marine fragile.

Marea Baltică a ajuns astfel un soi de experiment pentru felul în care speciile marine se descurcă în condiții. Ecologistul marin Thorsten Reusch a spus că efectele schimbării climatice au lovit Marea Baltică mai rapid și mai intens decât alte locuri. Motivul principal este dimensiunea mică a Mării Baltice, ea reprezentând doar 1/250 din Oceanul Atlantic. Mai mult, marea este flancată de nouă țări, printre care Suedia, Rusia și Germania, care își aruncă deșeurile în apă.

Cine este Călin Georgescu, candidatul de la prezidențiale care crește în sondaje

Când începe Survivor România la Pro TV în 2025. Cine sunt cei 6 concurenți care luptă în emisiunea lui Măruță, primele nume de vedete

Caracteristicile Mării Baltice au ajuns să se schimbe semnificativ. În ultimul deceniu, temperatura apei s-a mărit de până la trei ori față de normal. În plus, expansiunea zonelor moarte, fără oxigen, a crescut de zece ori. Aceste zone sunt responsabile pentru moartea mai multor pești și a habitatelor lor.

Studierea Mării Baltice în ultimii 50 de ani îi poate ajuta pe oamenii de știință să învețe lecții importante despre natură. Uneori, ecosistemul pare neafectat de fluxul imens de schimbări. Alteori, o schimbare minoră, precum cea a temperaturii sau salinității apei, declanșează adevărate distrugeri pentru speciile marine.

Soluțiile la aceste probleme încep însă departe de apă, după cum a subliniat Reusch. Ele presupun, printre altele, schimbarea felului în care oamenii practică agricultura și a modalităților de transport. „Cred că trebuie să ne încercăm norocul”, a zis el. „Vreau să spun, care e alternativa? Nu este o soluție aplicabilă să spunem că e fără speranță sau că nu vom face ceva. Pentru că întotdeauna poate fi mai rău. În mod categoric”.