Cum ajung animalele să devină nocturne ca să fugă de noi

Afectăm mediul înconjurător mai mult ca niciodată, iar asta face unele animale să-și schimbe obiceiurile de viață tocmai pentru a ne evita.

Populația planetei este într-o continuă creștere, iar asta nu aduce mari beneficii animalelor sălbatice. Nici faptul că ne extindem în cam toate mediile de pe planetă și încercăm să ne facem un trai, chiar dacă o facem pe cheltuiala altora, nu este foarte benefic. Din astfel de cauze, unele specii de animale au început să își schimbe obiceiurile, ca să nu mai aibă de-a face cu oamenii.

Astfel, anumite specii de animale au început să devină nocturne, pentru a evita contactul uman, iar o asemenea schimbare are implicații pe care încă nu le înțelegem. Oamenii de știință nu au idee cum asemenea schimbări vor afecta specii individuale sau chiar întregi ecosisteme din care acestea fac parte.

Într-o cercetare nouă apărută și în jurnalul Science, cercetătoarea Kaitlyn Gaynor, de la University of California, și colegii săi au analizat date cu privire la 62 de specii din întreaga lume. Aceștia au vrut să afle modul în care își petrec animalele timpul atât ziua, cât și noaptea.

Ce salariu are Laurențiu Reghecampf la noua lui echipă din Africa. Antrenorul se umple de bani în doi ani

Continuă veștile proaste din Spania: Agenția Meteorologică anunță cea mai ploioasă lună din istoria țării. Pierderi de miliarde de euro după inundațiile catastrofale

Leoparzii din Gabon sunt 46% nocturni în zone unde nu se practică vânătoarea, dar ajung la 93% nocturnalitate unde se întâmplă asta. În Polonia, porcii mistreți trec de la 48% nocturni în pădurile naturale la 90% nocturni în zonele din apropierea urașelor. Chiar și activități precum drumețiile sau observarea animalelor de la distanță afectează ritmul vietăților.

Urșii buni din Alaska se retrag ziua și își desfășoară până la 76% din activități noaptea, în zonele unde turiștii ar putea apărea pentru observații.

Probabil cel mai alarmant este efectul de cascadă pe care l-ar putea avea asemenea schimbări la nivelul ecosistemelor, deoarece interacțiunile pradă-prădător se pot schimba drastic. Coioții, de exemplu, deja au început să își schimbe dieta și nu mai vânează veverițe sau păsări, ci șobolani sau iepuri, animale pe care le pot găsi noaptea.

Probabil cea mai mare problemă e că nu există o soluție viabilă pentru a contracara asemenea schimbări, având în vedere dezvoltarea continuă a societății umane.