31 mart. 2017 | 10:48

„Zâna de foc” e următoarea isterie după „Balena albastră”, dar să nu crezi tot ce vei auzi în presă

OPINII

Balena albastră” este un subiect întors pe toate părțile și dus la extrem de multe publicații din România. Acum, „Zâna de foc” promite să fie următoarea isterie de acest gen, dar înainte să te panichezi pentru că ai auzit de acest „joc” la televizor, trebuie să știi niște lucruri. 

[related]

„Balena albastră” a luat naștere pe forumurile obscure din Rusia, a ajuns pe rețeaua VK și apoi a creat panică în Rusia. Presa occidentală a importat subiectul și a ajuns și pe meleagurile României, jocul mortal căpătând o a doua viață în imaginarul colectiv românesc. La scurt timp după ce a început să se discute despre el la televizor, au apărut „cazuri” de copii care ar fi încercat să-l joace. De ce am pus cuvântul „cazuri” între ghilimele? Pentru că în cele mai multe situații s-au făcut legături care nu existau doar pentru trafic sau pentru atenție (de exemplu, cazul copilei care a mințit că e hărțuită de un administrator al jocului, doar ca apoi să recunoască că, de fapt, ea voia un telefon nou). Cu „Zâna de foc” e posibil să vedem un efect similar.

Un subiect abordat de tabloidele britanice la începutul lunii, „Zâna de foc” a ajuns și în presă din România zilele acestea. Cineva de la Business Magazin a „mirosit” trafic și a ieșit în față, mândru, cu titlul „După «Balenă albastră», un nou joc mortal devine viral pe Facebook”. Apoi, articolul a fost preluat și de agenția de presă Mediafax, iar de acolo s-a răspândit ca focul printre uscăciuni. Articolul a apărut și în alte publicații de la noi încă de la începutul lunii, dar abia acum are potențial de viral. Curios, am făcut câteva căutări pentru a afla exact despre ce e vorba cu „Zâna de foc” și am dat peste câteva indicii că fenomenul este doar o știre falsă.

Ce este „Zâna de foc” și de ce să nu mai crezi tot ce citești pe internet

„Zâna de foc” a apărut tot în Rusia. De ce a luat naștere tot acolo? Poate pentru că este o țară săracă, cu un nivel scăzut al educației, cu o rată de consum de alcool peste media globală – poate. Cert este că a început ca o glumă (una proastă) și nu ca un joc cu scopuri sinistre. Ce presupune „zâna de foc”?

„Vrei sa devii o zână? Acum este foarte simplu, nu trebuie decât să urmezi aceste instrucțiuni. La miezul nopții, atunci când toată lumea doarme, ridică-te din pat, dă roată camerei de trei ori și spune fraza magică. Ulterior, mergi la bucătărie, dar ai grijă ca nimeni să nu te observe. Altfel, magia nu își va face efectul. Deschide gazul de la toate arzătoarele aragazului, dar nu il aprinde – nu vrei să te arzi, nu? După ce ai făcut asta, lasă ușa deschisă și mergi la culcare. Gazul magic va veni la tine, tu îl vei respira în somn, iar dimineața, când te vei trezi, vei observa ca te-ai transformat în zână. Vei fi zâna focului!”, se arată într-un mesaj care circulă pe Internet de câțiva ani.

Da, sună groaznic, dar nu vorbim aici de călăuze, de „minori racolați de către răufăcători”. Cei de la Gazeta.ru au realizat un reportaj amplu pe această temă în 2016. Mesajul de mai sus circulă pe Internet încă din 2013 și a devenit viral după ce un vlogger din Rusia a vorbit despre el. Dmitry Syenduk dezbătea subiectul popularității desenelor animate Winx: Clubul zânelor în Rusia (un desen foarte popular și în România, de altfel).

Apoi, în 2016, un puști de 16 ani pus pe șotii a luat mesajul și l-a pus peste o imagine cu unul dintre personajele desenului animat și l-a pus, în glumă, pe un forum al fanilor seriei. Motorul Yandex a indexat imaginea și la căutarea „cum să devin o zână”, aceasta apărea printre primele rezultate, alături de alte câteva sfaturi absolut nevinovate. Liceanul a postat imaginea în glumă, potrivit celor declarate de el, dar acțiunea lui a avut o serie de consecințe nefaste. 

Poza a ajuns să fie distribuită de cei mici pe WhatsApp și s-a viralizat, ajungând chiar în inboxurile unor părinți, care au dezbătut pe forumuri această problemă.

În 2015, totuși, a avut loc un caz nefericit. Este vorba despre Sonia (nu o fetiță de 5 ani din Rusia care a fost lăsată nesupravegheată de bunica ei și care s-a ales cu arsuri grave după ce a aprins niște lemne pe aragaz și le-a fluturat. Cazul ei a ajuns în atenția presei și în iunie 2016, când au început să circule imagini cu fetița arsă, dar „jocul” zâna de foc nu este pomenit pe nicăeri. Este posibil, deci, ca cineva să fi făcut o paralelă între această situație și mesajul de pe forumuri pentru a mulge și mai mult trafic. 

Ria Novosti mai vorbește despre un singur caz, dar care nu poate fi verificat. Este vorba despre un părinte care susținea, pe un forum, că fata ei de șapte ani s-a trezit în toiul nopții și a dat drumul la aragaz. Mirosind gazul, părintele s-ar fi trezit, găsindu-și copilul în bucătărie.

La ce ne putem aștepta în continuare? La multe subiecte bombastice, la paralele care nu își au rolul, la isterii și panici provocate de presă. Dacă vreun copil nesupravegheat se va juca cu focul sau dacă vreun părinte va uita să închidă gazul, imediat se va face o paralelă cu „Zână de foc”, la fel cum s-a întâmplat și în cazul „Balenei albastre”, unde orice sinucidere sau orice comportament periculos al copiilor a fost pus pe seama „joculuiui”.

Ce trebuie să reținem despre „Zâna de foc” și ce se poate face

În cazul în care nu ați avut răbdare să citiți toate cele scrise mai sus, vă fac un scurt rezumat: totul a pornit de la un mesaj care circulă pe Internet din 2013 și este o „glumă” la adresa fanilor desenului animat Clubul Winx, cazul despre care se vorbește în presă în momentul de față este din 2015 și nu are legătură cu mesajul respectiv, nu este vorba despre „răufăcători” care îi pun pe copii să-și facă rău, ci doar de oameni cu un simț al umorului sinistru care dau share, în glumă, la o imagine.

Ce se poate face? În primul rând, am putea să nu mai plecăm urechea la tot ce se vehiculează în presă – având în vedere că subiectul a fost preluat de cea mai mare agențîe de presă din România, e posibil să apară și la televiziunile „respectabile”, dar și în presa „quality”.

În al doilea rând, ca să vă faceți mai puține griji, vorbiți cu cei mici. Explicați-le de pericolele jocului cu focul, despre efectele gazului metan, despre faptul că nu tot ce se vede la televizor se poate pune în practică și în realitate și că nu tot ce circulă pe Internet este adevărat. Învățăți-i și ce e aia o știre falsă, ca următoarea generație să nu mai „pună botul” la orice isterie de presă.