Omul care a scăpat lumea de Al Treilea Război Mondial a murit

În zilele noastre, nu este greu să numești pe cineva erou. Stanislav Petrov își merită cu adevărat aceast titlu, deși nu mulți știu că el a salvat lumea.

Pe 26 septembrie 1983, ofițerul militar sovietic Stanislav Petrov a primit un mesaj cum că cinci rachete nucleare au fost lansate de Statele Unite și se îndreptau spre Moscova. Acesta nu a iscat un haos total și, totodată, un război și a presupus că a fost o alarmă falsă, ceea ce a și fost. Cu asta, el a salvat lumea de la un război nuclear catastrofal. Petrov a murit la 77 de ani, însă va fi amintit mereu.

Karl Schumacher, activist politic în Germania, a fost unul dintre primii oameni care i-au scris și publicat povestea lui Petrov, la sfârșitul anilor 1990. Stanislav Petrov avea 44 de ani și pe 26 septembrie 1983 era de tură la un buncăr de detectare a rachetelor la sud de Moscova. Computerul său i-a spus că cinci rachete nucleare erau pe drum și, având în vedere timpul de zbor, avea la dispoziție 20 de minute să lanseze un contraatac. El le-a spus ofițerilor superiori că era o alarmă falsă. Nu avea nici o dovadă reală că acest lucru era adevărat, dar a salvat milioane de vieți cu această decizie.

„Sirena a început să urle și am stat pentru câteva secunde și m-am uitat la ecranul roșu mare, luminat în spate, pe care scria” lansare „, a declarat Petrov la serviciul rus al BBC în 2013, conform Paleofuture. ”Aveam toate datele de care aveam nevoie pentru a declanșa un atac antirachetă. Dacă aș fi trimis raportul meu în lanțul de comandă, nimeni nu ar fi spus un cuvânt împotriva lui”, a continuat acesta.

Cristina Demetrescu, aspecte astrologice despre anul 2025: „Două planete care nu s-au mai întâlnit din 1989/1990”

Zodiile care trăiesc momente magice până la sfârșitul lunii decembrie 2024. Le surâde norocul, sunt favorizate de astre

Petrov știa că fiecare secundă pe care și-o alocă să se gândească dacă să apese butonul și să inițieze un contraatac, este o secundă pierdută și poate costa scump omenirea. „Nu a existat nicio regulă cu privire la cât timp ne-a fost permis să gândim înainte de a raporta un atac. Dar știam că fiecare secundă de amânare costa timp prețios și că trebuia să informez imediat conducerea militară și politică a Uniunii Sovietice”.

Deși s-a apropiat de telefon, nu a putut să miște receptorul. Petrov a motivat că, dacă americanii urmau să lanseze un atac preventiv, ar fi trimis mai mult de cinci rachete, cu toate că ar fi făcut pagube devastatoare. De asemenea, s-a gândit că odată ce sistemul de alertă era relativ nou, era foarte probabil să dea o alarmă falsă

Dacă Petrov ar fi greșit, ar fi compromis capacitatea Uniunii Sovietice de a se răzbuna împotriva unui atac nuclear. Dar dacă avea dreptate, cel de-al treilea război mondial ar fi fost evitat. Din fericire, avea dreptate.

Și, din păcate, nu a fost prima, nici ultima, alarmă falsă pe care lumea a văzut-o, însă a fost printre puținele căreia nu i s-a dat curs. Războiul Rece a văzut prea multe alarme false declanșate de o simulare pe calculator în 1979 până la un exercițiu militar al NATO în 1983, la doar două luni după alarma falsă a lui Petrov.

Să nu uităm de criza rachetelor din Cuba, din 1962, și căpitanul care a sfidat ordinele sale directe. Este cu adevărat uimitor faptul că lumea a supraviețuit Războiului Rece și va fi chiar mai uimitor dacă vom supraviețui crizei actuale de rachete care se încălzește pe peninsula coreeană.

Odihnește-te în pace, Stanislav Petrov! Poate că nu ai obținut recunoașterea pe care ai meritat-o ​​în viață, dar sperăm că vei fi amintit după moarte. Aceia dintre noi care trăiesc în secolul 21 îți datorează mai multe decât ai fi crezut.