25 mart. 2017 | 19:00

Șapte lucruri pe care le-ai învățat la școală și care nu sunt adevărate

FEATURE
Șapte lucruri pe care le-ai învățat la școală și care nu sunt adevărate

De-a lungul timpului, fenomene și teorii pe care le-am învățat la școală și pe care le consideram adevărate s-au dovedit a fi incorecte.

Oamenii obișnuiau să creadă în anumite teorii științifice, dar pentru că cunoașterea evoluează continuu, mulțumită și progresului tehnologic, avem mereu de a face cu schimbări în mai multe domenii de activitate.

Vă prezentăm șapte lucruri pe care, probabil, le-ați învățat la școală și care nu sunt adevărate.

Pluto este o planetă

Deși am învățat la școală, la orele de geografie sau astronomie, că Pluto este o planetă, ei bine se pare că Pluto nu este o planetă. Începând cu anul 1800 s-a susținut ideea că există o a noua planetă, după Uranus, iar astronomii au început o serie de proiecte de cercetare pentru a localiza acest corp ceresc misterios. Nu e de mirare deci că în 1930, un cercetător, pe nume Clyde Tombaugh, a susținut că a reușit să identifice cea de-a noua planetă a Sistemului Solar și a trimis descoperirea sa celor de la Harvard. Nu după mult timp, o fetiță de 11 ani a denumit noua planetă Pluto.

Însă, odată cu anul 2003, un astronom a găsit, în spatele corpului celest Pluto, un obiect de dimensiuni mult mai mari, pe care îl denumește Eris. Noile informații au cauzat o serie de dezbateri între astronomi cu privire la ceea ce face ca o planetă să fie planetă. Așa că aceștia au decis, bazându-se pe dimensiune și locație, că Pluto nu se încadra nicicum în definiție, motiv pentru care a fost încadrată în categoria planetelor pitice.

Diamantul este cel mai dur material

Începând cu anul 2009 și-au făcut apariția materiale care își dovedeau duritatea mai ceva ca diamantul (deci diamantul nu este cel mai dur material)- nitrura de bor wurtzite (un mineral compus din zinc, fier și sulf) și diamantul hexagonal (lonsdaleit). Primul are o duritate cu 18% mai mare ca diamantul, iar cel de-al doilea cu 58% mai mare. Iar în 2013, cercetătorii au comprimat particulele de nitrură de bor pentru a crea o „nitrură de bor ultradură de o formă cubică”. Cercetătorii au reorganizat particulele asemenea straturilor unei cepe sau ale unei păpuși rusești, care încap una în cealaltă, și au creat acest compus care, astăzi, este considerat cel mai dur din lume

Vrăjitoarele din Salem erau arse pe rug

Ei bine, nu erau arse pe rug, ele erau spânzurate, o imagine la fel de terifiantă. Aceste lucruri le aflăm de la Richard Trask, unul dintre autorii specializați în problema vânătorilor vrăjitoarelor din Salem, care a redactat numeroase cărți în care detaliază despre perioada supranumită Procesele Vrăjitoarelor din Salem. Acesta menționează că în acea perioadă, în Anglia, vrăjitoria era considerată o crimă și era pedepsită prin spânzurarea celor acuzați de întreprinderea unor astfel de activități și că nu se recurgea la arderea pe rug decât în unele zone din Europa, unde vrăjitoarele erau acuzate de erezie (probabil că de aici a început confuzia).

Sclavii de origine izraelită au construit piramidele din Egipt

Chiar și filmele precum ”The Prince of Egypt” perpetuează ideea că sclavii au construit piramidele. Deși mulți consideră că Biblia este cea care este responsabilă de transmiterea acestor informații, în aceasta nu se menționează în mod specific acest lucru. Iar noile dovezi arheologice ne arată că egiptenii și-au construit singuri piramidele. Muncitorii erau aleși dintre familiile sărace, dar erau foarte respectați (și-au câștigat, prin munca depusă, criptele în care aveau să fie îngropați), iar un sclav nu ar fi fost tratat atât de onorabil.

Este imposibil să împăturești o foaie de hârtie mai mult de șapte ori

Recordul actual ajunge la numărul 13. Nu e de mirare că aceste zvonuri au stârnit interesul multor elevi. Drept urmare, Britney Gallivan a adunat o echipă de voluntari pentru a cumpăra o rolă de hârtie gigantică, de 85 de dolari. Aceasta a reușit să împăturească hârtia de 11 ori. Britney a observat că toată lumea care încerca să facă acest lucru alterna direcțiile de împăturire. Așa că tânăra a dezvoltat o ecuație, bazându-se pe grosimea și pe lățimea hârtiei, explicând de ce nu ar trebui să facem asta.

În 2012, recordul ei a fost depășit de elevii de la o școală din Massachusetts, denumită St. Mark, care au reușit să împăturească o foaie de hârtie de 13 ori.

Marele Zid Chinezesc este singura construcție din lume care poate fi văzută din spațiu

Multe construcții realizate de om pot fi văzute din spațiu, iar ideea că Marele Zid Chinezesc este unica construcție suficient de mare pentru a fi detectată în acest mod nu a fost niciodată adevărată.

În 2003, primul astronaut chinez a respins acest mit care se tot vehicula. Acesta a susținut că nu poți vedea construcția din spațiu. Însă, de-a lungul anilor, au apărut câteva poze care ne arată că, sub anumite condiții precise (dacă se află zăpadă pe structură) sau cu o cameră performantă, poți întrezări construcția. De asemenea, poți vedea luminile din orașele foarte aglomerate sau podurile, aeroporturile, barajele.

Însă ideea că poți vedea aceste structuri de pe Lună este total eronată. Tot ce poți vedea de aici este o sferă, aproape albă, cu pete albastre și galbene și, câteodată, unele de culoare verde. Pentru a clarifica ceva mai mult, unii oameni ar susține că aceste construcții sunt vizibile din sateliții care orbitează în jurul Pământului, dar asta nu același lucru cu a susține că ele pot fi văzute din spațiu.

Există cinci (sau trei) regnuri de vietăți

Depinzând foarte mult de perioada în care ai fost la școală, ai tot învățat la biologie că lumea vie este alcătuită din trei sau din cinci regnuri- plante, animale, monera, fungi, protiste. În orice caz, de atunci, clasificarea vieții a devenit ceva mai complexă. Cu cât descoperim și analizăm mai multe specii, cu atât clasificările pe care le-am realizat în trecut trebuie să fie modificate pentru a include organismele noi identificate.

Pe lângă cele cinci regnuri amintite mai sus, acum există archaea, cunoscută sub denumirea anterioară de monera. Însă noile descoperiri și studii ne arată că organismele cuprinse în această sferă se diferențiază de organismele microscopice, deși se aseamănă ca aspect pentru că sunt anucleate și unicelulare.